Casa Memorială „Alexandru Vlahuță” din Agapia — Attraction in Agapia

Casa memorială Alexandru Vlahuță, unul dintre marii scriitori ai României, 1858-1919, de la Agapia este situată la vest de vestita Mănăstire Agapia, în satul mănăstiresc. Alexandru Vlahuță a ajuns la Mănăstirea Agapia prin intermediul sorei sale mai mari, Elisabeta Străjescu care, în 1880, după moartea soțului, s-a retras la mănăstire, călugărindu-se. Ei i se alătură și mama, în anul 1885 construind în satul mănăstiresc o căsuță din lemn compusă din două camere, o tindă și cerdac. Alexandru Vlahuță obișnuia să vină aici mai ales vara, pentru relaxare, invitând și o parte din prietenii săi, importanți oameni de cultură a României: Nicolae Grigorescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Șt. Delavrancea, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Octavian Goga, Paul Bujor, Garabet Ibrăileanu, Constantin Stere etc. În 1902, se pare cu ajutorul prietenilor artiști, Vlahuță extinde mult casa atașând o mare cameră, un salon „cu perete din sticlă” extins pe toată lungimea vechii căsuțe. De la vechea căsuță se păstrează însă ferestrele care vor lumina vechile chilii, transformate în dormitoare, prin salonul care va fi fi folosit de Vlahuță și de prietenii săi drept „sufragerie literară”. Datorită terenului în pantă, salonul literar a fost construit deasupra altor două camere. Se vizitează numai camerele de la etaj. Casa a fost părăsită în 1925 după moartea maicii Elisabeta, sora mai mare a lui Vlahuță. În 1958, cu ocazia centenarului nașterii lui Vlahuță a fost organizată aici o primă expoziție. În 1966 se restaurează casa și se amenajează actualul muzeu, acesta fiind modernizat în 2012. Casa memorială este administrată de către Mănăstirea Agapia, iar ghizi sunt măicuțele de la mănăstire. Muzeul conține o multitudine de obiecte reprezentative pentru viața și creația scriitorului Alexandru Vlahuță. Se păstrează mobilierul original, iar în vitrine sau liber sunt expuse multe obiecte personale, ustensile, îmbrăcăminte, tablouri care au aparținut scriitorului și familiei sale. Dintre acestea am remarca aparatura fotografică, tablourile, vitrina cu cele mai importante cărți scrise de Vlahuță, și foarte emoționant, scrisoarea cu sfaturi scrisă fiicei sale Mimi - Margareta când aceasta a împlinit vârsta de 17 ani, sfaturile urmând a fi înțelese mai bine când ea va...

Casa Memorială Alexandru Vlahuță este o adevărată oază de cultură, situată într-un cadru pitoresc. Vizitând acest loc, pășești în universul unuia dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii române. Casa, păstrată în forma sa originală, reflectă simplitatea și atmosfera caldă a vieții rurale din acea epocă.

Interiorul este amenajat cu obiecte de mobilier, manuscrise și fotografii originale care redau cu fidelitate viața și activitatea lui Alexandru Vlahuță. Ghidul oferă explicații detaliate și interesante despre viața scriitorului, dar și despre legăturile sale cu alte personalități culturale ale vremii, cum ar fi Mihai Eminescu sau Nicolae Grigorescu.

Ce face această vizită și mai plăcută este peisajul din jurul casei și liniștea locului te invită să te relaxezi și să reflectezi la moștenirea lăsată de Vlahuță. Pentru iubitorii de literatură și istorie, Casa Memorială Alexandru Vlahuță este o destinație care nu trebuie ratată, un loc de inspirație și reconectare cu valorile culturale românești.

Un loc perfect pentru a descoperi și simți farmecul unui colț de lume liniștit, departe de...

Sunt expuse obiecte personale, cărți și manuscrise aparținând familiei scriitorului Alexandru Vlahuță (1858 - 1919). Construcția este proprietatea Mănăstirii Agapia și a fost construită în anul 1885 ca locuință pentru călugărițe, de către sora mai mare a lui Alexandru Vlahuță. În această casă a locuit și mama scriitorului, iar Al. Vlahuță venea adesea în vizită vara. Casa inițială din 1885 avea doar 2 camere (chilii pentru sora și mama scriitorului) și o tindă. La aceasta, în 1902, Vlahuță a adaugat acel „hol mare'' cu un așa zis perete de sticlă, transformînd „holul mare'' în salon literar și care se întindea pe toată lungimea casei inițiale. Datorită configurației terenului, în pantă, acest „hol mare'' nu putea rămâne suspendat în aer, așa că dedesubtul lui, Vlahuță, a construit tot în 1902 cu ocazia „holului mare'' alte 2 camere. Deseori aici poposeau prieteni precum scriitorii Caragiale, Delavrancea, Goga, Coșbuc, astfel de momente fiind imortalizate în fotografii, care sunt acum expuse. Muzeul este numai în camerele de la etaj (salonul literar și cele două...