Mănăstirea Sihla — Attraction in Agapia

Mănăstirea Sihla (sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX, care se află la 1000 m altitudine într-o zonă stâncoasă a Obcinei Sihlei din Munții Stânișoarei, pe drumul forestier care leagă satul Agapia de mănăstirile Sihăstria si Secu. În apropierea Mănăstirei se află peștera în care, în secolul al XVII-lea, a trăit Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea Neamțului, cea care va fi cunoscută în lumea ortodoxă drept Sfânta Teodora de la Sihla.

Ansamblul este alcătuit din biserica de lemn „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” și biserica de lemn „Schimbarea la Față”.

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (n. în jurul anului 1650, Vânători-Neamț, Neamț - d. începutul secolului al XVIII-lea) este o sfântă din calendarul ortodox român, pomenită în ziua de 7 august.

S-a născut în vremea domniei lui Vasile Lupu și a mitropolitului cărturar Varlaam Moțoc; a fost fiica armașului cetății Neamț Ștefan Joldea - boier cu rang de comis. A fost căsătorită contra voinței sale. Nevând copii, soții hotărăsc împreună să se călugărească, el retrăgându-se la Mănăstirea Poiana Mărului și ea - la vârsta de aproape 30 de ani - la Vărzărești.

Năvălirile străine o determină să se retragă în Munții Buzăului (se pare că a trecut și pe la Schitul rupestru Fundătura)[1], unde viețuiește aproape un deceniu (numele ei este pomenit și într-un pomelnic inscripționat în piatră pe altarul schitului rupestru din Munții Buzăului - de la Agatonul Nou). De aici se îndreaptă mai întâi spre Mănăstirea Neamț, de unde este îndrumată spre Munții Neamțului la schitul Sihăstria (la acea vreme recent înființat în 1655). Cu îndrumarea starețului de aici și cu binecuvântarea egumenului schitului, a suit munții pentru a sihăstri în pustia Sihlei. Cuvântul „sihlă” înseamnă pădure deasă de copaci...

Mănăstirea Sihla este situată în comuna Agapia, la o altitudine de 1000 m în zona stâncoasă a Obcinei Sihlei din Munții Stânișoarei. Aflată pe drumul forestier care leagă satul Agapia de mănăstirile Sihăstria și Secu, Sihla este renumită pentru Peștera Sfintei Teodora de la Sihla, un loc sacru unde a viețuit Cuvioasa Teodora în secolul al XVII-lea, canonizată în 1992 și sărbătorită pe 7 august. Mănăstirea, fondată ca schit în 1731 și ridicată la rang de mănăstire în 2011, atrage pelerini datorită spiritualității, arhitecturii tradiționale din lemn, și peisajului montan impresionant. Începuturile sihăstriei datează dinainte de anul 1200, cu mențiuni scrise din 1326 și 1604 („Hotarnica domnească” a lui Ieremia Movilă). Schitul Sihla a fost întemeiat în 1731, iar prima biserică de lemn, cu hramul Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, a fost ctitorită de familia Cantacuzino în 1741, construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil moldovenesc, cu plan triconc, turlă pe naos, și catapeteasmă din lemn de tei poleită cu aur (1852, pictată de Iulian Monahul). Frescele bizantine sunt realizate de Vasile Pascu În 1813. Arhimandritul Benedict (Mănăstirea Secu) a reconstruit-o pe temelie de piatră, păstrată până astăzi. În 1763, Ionita Aga Cantacuzino-Pășcanu a ridicat o bisericuță miniaturală din lemn, „dintr-un brad”, cu hramul Schimbarea la Față, situată sub o stâncă, unică în arhitectura religioasă românească Biserica este mică, în formă de corabie, din bârne de lemn, sub o stâncă, cu exterior din scândură și...

Mănăstirea Sihla este un punct nodal al pelerinajului monahal în Munții Neamțului. De o parte, spre nord, sunt mănăstirile Neamț, Secu și Sihăstria, iar de cealaltă parte, spre est și sud sunt mănăstirile Agapia, Agapia Veche, Văratec și Horaița. Sihla mai are o particularitate care o deosebește de mănăstirile din vale: este un lăcaș monahal cu trăire autentică și nu este ”poleită” pentru turiști. Aici ar fi bine ca aici să ajungă în special cei cu chemare ... spirituală înaltă. Din nefericire pentru monahi, drumul forestier (așa prost cum este) poate aduce orice neavenit la poarta lor. Și chiar că uneori este mare aglomerație. Atenție la ținută. Călugării veghează ! Inceputurile de sihăstrie la Sihla se pierd departe în istorie, înainte de anul 1200. Pe la începutul secolului al XVIII-lea, călugări de la Mănăstirea Secu s-au retras în aceste locuri întru rugă şi credinţă, boierii Cantacuzini ridicându-le aici biserică de lemn prin anii 1741-1742. Actuala biserică a schitului Sihla datează din anul 1813. A fost refăcută în 1973 și pictată în 1974. La vest de biserica mare se află şi Bisericuţa "Dintr-un Brad". Părintele Paisie Olaru, cunoscut în întreaga lume monahală și de credinciosi sub numele de Părintele Paisie de la Sihla, va fi cel mai renumit și căutat duhovnic din toate colțurile țării. In anul 1984, bolnav fiind, coboară definitiv la Mănăstirea Sihăstria unde va trece la Domnul la data de 18...