Varatec Monastery — Attraction in Agapia

MANASTIREA VARATEC . Maica Olimpiada, calugarita in fostul Schit Topolita, intre ani 1781-1785, intemeiaza o mica isihie in poiana Varatec. Prima stareta randuita la Manastirea Varatec a fost maica Nazaria de la Durau. In anul 1808, cand numarul monahilor a crescut, a inceput constructia din piatra a actualei biserici “Adormirea Maicii Domnului” si a zidurilor care o inconjoara, care au fost finalizate in anul 1812. In anul 1821, manastirea Varatec a fost jefuita iar calugaritele izgonite sau ucise, insasi maica Olimpiada a reusit cu greu sa scape, refugiindu-se la Manastirea Secu. Arhitectura bisericii manastirii Varatec imbina elementele traditionale ale stilului moldovenesc din secolele XV-XVI cu influente straine din secolele XVII-XIX. Biserica are forma de nava, cu doua turle rotunde si foarte inalte cu acoperis in forma de clopot si cu bazele poligonale. Fatadele bisericii de la Varatec sunt netede si simple, inconjurate pe sub stresine de un brau de ocnite oarbe. Biserica are un exonartex suprapus vistieriei, pronaosului, naosului si altarului, iar pe partile laterale ale exonartexului, se afla două pridvorase rotunde, cu acoperisul bulbat. Fresca originala din interiorul bisericii de la Varatec a fost terminata in anul 1841 si refacuta in anul 1882 in stil neobizantin de catre pictorii I. Ioan si D. Iliescu. Catapeteasma bisericii a fost sculptata in lemn de tisa si suflata cu aur, iar zidurile manastirii au fost construite in prima jumatate a secolului al XIX-lea la care s-au adaugat un refectoriu din piatra, celule noi si turnul de la poarta. In anul 1900, un puternic incendiu a mistuit acoperisul bisericii si cele doua turle de lemn care nu au mai fost reconstruite, dar si o mare parte din chilii. Complexul de cladiri care se afla in prezent in incinta manastirii Varatec a fost construit dupa incendiul din 1900. In forma initiala s-au pastrat doar zidurile care inconjoara manastirea ridicate in perioada 1808-1812. Intrarea in ansamblul manastiresc de la Varatec se face prin bolta turnului clopotnitei: in fata veti vedea biserica, in stanga muzeul manastirii Varatec ce adaposteste Colectia de Arta Veche Bisericeasca de la Manastirea Varatec iar in dreapta chiliile si camerele de oaspeti. Ansamblul monahal de la Varatec mai cuprinde Biserica “Sfântul Ioan Botezatorul” – secolul XIX, lânga care se gaseste mormântul lui Veronica Micle si Biserica “Schimbarea la Fata” – secolul XIX. Manastirea Varatec se alatura manastirilor celebre din nordul moldovei si chiar daca dateaza dintr-o perioada mai recenta decat Bistrita, Neamt sau Agapia, Manastirea Varatec are rolul ei bine definit in...

Mănăstirea Văratec este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată într-o poiană de la poalele munților, în satul Văratec din comuna Agapia (județul Neamț), la o distanță de 12 km de orașul Târgu Neamț și la 40 km de municipiul Piatra-Neamț. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici.

Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. În această lucrare, maica Olimpiada a fost sfătuită și îndrumată de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț. Trecută sub administrarea Mănăstirii Agapia din apropiere, Mănăstirea Văratec a devenit mănăstire independentă în anul 1839.

Ziduri masive din piatră închid o incintă unde se află Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (biserica principală), stăreția și clădirile administrative (aflate în clădirile de pe latura nordică a incintei) și Muzeul mănăstirii, unde fusese anterior Atelierul "Regina Maria" (aflat în clădirea de pe latura sudică). Incinta monahală este înconjurată de satul mănăstiresc, alcătuit din casele tradiționale țărănești unde locuiesc maicile și care se înșiră pe ulițe înguste.

Fondarea Mănăstirii Văratec este legată de numele Bălașei Herescu (1757-1842), fiica preotului Mihail de la Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" din Iași. Aceasta viețuia ca rasoforă în Schitul Topolița din apropiere, cu numele de sora Olimpiada. Ea a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu și de la pădurarul Ion Bălănoiu.

Sfătuită de starețul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, care urmărea desființarea schiturilor mici de călugărițe aflate la marginea orașelor și satelor și concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în poiana Văratec. În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lângă biserică, s-au clădit și chilii în care s-au stabilit mai multe călugărițe, fondându-se astfel Schitul Văratec.

Alături de maica Olimpiada, duhovnicul Iosif este considerat și el ca fondator al mănăstirii. Acesta s-a născut în jurul anului 1750, în localitatea Valea Jidanului din Transilvania, și a intrat de tânăr în viața monahală, devenind ucenic al renumitului monah Paisie Velicicovschi, încă de pe când acesta din urmă se afla la Mănăstirea Dragomirna. Părintele Iosif a decedat la 28 decembrie 1828, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" de la...

Mănăstirea Văratec se găseşte între Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ. Văratecul este cea mai mare mănăstire ortodoxă de maici din România, având peste 400 de viețuitoare. Istoria mănăstirii porneşte din anul 1785 când a fost fondată de către monahia Olimpiada împreună cu duhovnicul Iosif Pustnicul. Cunoscând o evoluţie rapidă, ajunge schit după anul 1790, apoi, în 1839, este atestată ca mănăstire independentă. Actuala biserică, din piatră şi cărămidă, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicată între anii 1808-1812. În timpul Revoluţiei din 1821, schitul a fost asediat de otomani fiind furate odoarele, iar călugăriţele izgonite sau ucise. Pe locul vechii biserici din lemn, din 1985 se găseşte fântâna cu îngerul cu crucea din piatră, simbol al purităţii vieţii monahale. Pe latura sudică a complexului monahal se găseşte muzeul mănăstirii, cu un valoros patrimoniu cultural-artistic şi istoric. Muzeul, deschis în 1960, ocupă vechiul Atelier "Regina Maria" înfiinţat în anul 1934 de regele Carol al II-lea. Măicuţele au lucrat aici broderie şi pictură bisericească, legătorie de cărţi, covoare, tricotaje, pânză ţesută şi artă decorativă. Majoritatea acestor activităţi continuă şi în zilele noastre. Accesul public în biserica mare este acum interzis, interiorul bisericii fiind în renovare. Pictura bisericii a fost realizată în anul 1841, fiind refacută în anul 1882 şi apoi între anii 1968-1969. Superba catapeteasmă a bisericii a fost sculptată în anul 1816 în lemn de tisă şi poleită cu aur. În pronaos a fost îngropat, fără piatră, Cuviosul Iosif Pustnicul, fondator şi duhovnic al mănăstirii, canonizat în anul 2008. Grădina mănăstirii este bogată din punct de vedere coloristic şi îi este menţinută frumuseţea cu mare grijă. În perioada renovărilor, slujbele se ţin în paraclisul Sfântului Cuvios Iosif Pustnicul, situat pe latura nordică a aşezământului. Sfânta Mănăstire Văratec este loc de pelerinaj al credincioşilor din întreaga Românie. În apropiere se află alte vestite mănăstiri şi schituri: Agapia, Agapia, Veche, Sihla, Sihăstria, Secu, Neamţ, Almaş, Horaiţa, Horăicioara etc. De-a lungul vremii, la Mănăstirea Văratec au trăit mai mulţi teologi şi oameni de cultură. În afara incintei, unele case din satul mănăstiresc sunt împodobite...