Cu părere de rău și mâhnire în suflet va povestesc o întâmplare trăită ieri la această mănăstire: Ieri, am fost împreună cu băiatul meu pentru a face o pomenire pentru răposatul meu soț de 5 ani. Am sunat de vineri să întreb ce și cum trebuie sa procedez și mi s -a zis ca nu e nici o problemă, toate detaliile le voi primi de la doamna ( maica)de la lumânări . Doar ca am fost surprinsa ca aceasta să aibă o atitudine dezagreabila încă de la întrare de parca era deranjată ca existăm. Totuși, am respectat toate "ordinele" dumneai întocmai, de la cum și unde sa ne așezăm panacida pana la cât și cum procedăm cu pomelnicul, pe care precizez, l -a oprit la dumneai împreună cu banii. Când au venit preoții sa citească și sa țină slujba de pomenire, pe lângă faptul că unul din aceștia s a arătat deranjat de cum era masă aranjată și ca nu avea loc suficient făcând astfel o zbranca tuturor panacizilor din fața dumnealui, astfel s au răsturnat una peste alta cu lumânări cu tot, fără a se gândi ca fiecare din cei de acolo au făcut un efort și au venit cu o încărcare emoțională pt cei ce numai sunt printre noi, apoi, constat cu stupoare ca după ce s a dat citire la cele câteva pomelnice, al meu nu era printre ele, iar când am întrebat la final pe doamna maica , s a uitat zeflemetor la mine și mi a zis ca ce tupeu am, deși, precizez, eram în biserica, atitudinea , momentul și scopul meu era unul de smerenie, fiind acolo pentru a-l pomeni pe tatăl copilului meu trecut în neființă de 5 ani. Bineînțeles că nu am făcut mare caz din asta, pentru ca știu în inima mea ca nu am greșit cu nimic și știu și de ce eram acolo. Ca nu s a dat pomelnicul la citit, deși a fost plătit atât cât s a cerut, nu mai este păcatul meu. Că preotul nu a avut răbdare sa se facă un pic loc și a preferat sa le răstoarne, iar nu e păcatul meu, dar, dragii mei, e păcat, e mare păcat. Într o lume în care abia, abia mai avem liniște, în care există atâta ură între oameni și atât de mulți se îndepărtează de biserică, totuși, atunci când îi avem acolo, tineri fiind, de ce nu încercăm sa atragem fără sa arătăm repulsie? Cum să reușim să convingem tinerii dacă avem atitudinea asta? Cum sa te mai simți acasă în casa Domnului? Mi s a zis ca e o mănăstire la care vin bogătași și la care se cotizează, dar dacă nu se cotizează nu ai ce cauta acolo? Totuși, eu am intrebat cat ma costa ,am dat atât cât mi s a cerut. Erau lei , e drept, bani munciți în România și probabil ca as fi cotizat mai mult, dar nu trebuie sa fie o condiție, trebuie să o simțim ,sa o facem și să vedem ca merită, altfel .... Îmi pare nespus de rău de această experiență, a fost pt prima dată când am fost acolo, am intenția de a mă mai duce pentru ca eu consider ca poate au fost incidente izolate sau am nimerit eu persoanele în toane rele, dar nu vreau sa cred ca la ce am văzut acolo și ce sentiment de liniște mi a dat locul, toată lumea e la fel.. doar ca..păcat de tinerii care ar dori sa vina la biserică și nu întâmpină căldura oamenilor, ba...
Read moreTradiția amintește de un vechi pustnic Nichita Sihastrul de la care și-au luat numele locurile de aici și care ar fi fost și ctitorul unei bisericuțe de lemn cu hramul Sf. Nicolae, cunoscută sub numele de „Schitul Nechit”, amintit documentar din 1399. La începutul secolului XIX schitul cade în ruină, dar în 1864, pe locul acestuia s-au ridicat o biserică de zid, o clopotniță și câteva chilii. După venirea ca stareț a arhimandritului Zenovie Ghidescu (1919-2014), considerat ctitorul modern al mănăstirii, aceasta înflorește până în anul 1960 când este închisă de autoritățile comuniste. Deși trimis la alte parohii, Zenovie Ghidescu are grijă de mănăstire și până la redeschiderea ei în 1972, revenind după căderea comunismului. Între 1976 și 1979 s-a refăcut biserica cu hramul „Schimbarea la Față”, la etajul ei fiind construit un paraclis cu hramul „Sfinții Mucenici Zenovie și Zenovia”, iar în apropiere un turn clopotniță cu paraclis. În 1990 a fost atașată bisericii o prelungire în partea vestică, iar în 1997 s-a construit un altar de vară cu hramul „Sfântul Spiridon”. Construcțiile continuă în ritm accelarat, în anii 1998-2001 fiind construit un mare turn-clopotniță care găzduiește un paraclis cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și sub care se află gangul de acces în incinta mănăstirii. Anii din urmă sunt marcați de construirea la sud de biserică a Centrului Social-Cultural, „Sfântul Cuvios Nechita Sihastrul”, iar la nord și vest de biserică a unui impozant ansamblu multifuncțional (chilii, anexe administrative și gopodărești, Casa Cuviosului Zenovie, o sală de conferințe și spații de cazare pentru pelerini). Mănăstirea deține o impresionantă colecție de sfinte moaște și alte relicve, dintre care se remarcă un fragment din papucii Sfântului Spiridon din...
Read moreAm fost de hramul mănăstirii... Mănăstirea este mică și faima ei este supraapreciată... Cred că putea face mult mai mult și mai mult decât am văzut... Aș fi dorit să fie o catedrală asemenea mănăstirii Sihăstria..., extrem de dezamăgit că au făcut multe chilii și case de oaspeți..., și nu au făcut Casa Domnului mai mare... Am dorit să văd moaștele cele mult lăudate..., dar nu am reușit erau închise... Numărul mare de pelerini și scara strâmtă..., a făcut ca încăperea sfintelor moaște să fie închise... Am apreciat frumusețea sfintei liturghii și cam atât... La plecare am zis să vizitez și schitul mănăstirii cu hramul Sfântul Mina dar am găsit locul închis..., probabil că au plecat să ajute pe cei de la mănăstirea Nechit la hram... P. S Revin la recenzie după 8 luni Am revenit la Sfânta mănăstire cu gândul de a ajunge la sfintele moaște și am reușit... Inițial am găsit biserica închisă pentru că slujba sa ținut în paraclisul de vară, dar după terminarea sfintei liturghii și o predică lungă, iar mai târziu cu o procesiune de sfinte moaște în jurul bisericii, cu acatistul sfintelor mironosițe...., am putut intra și la etaj... Impresia mea sa schimbat și îmi propun să revin, pentru a sta măcar o seară... Nu am apreciat predica, care mi s-a părut prea lungă și fără har..., dar rugăciunea și sfănta liturghie mi-a...
Read more