Manastirea Lainici - istoric
Sfanta Manastire Lainici are o istorie minunata, inceputurile sale pierzandu-se in veacurile grele si intunecate ale evului mediu romanesc. Intemeietorul sau este considerat Sfantul Nicodim de la Tismana, care potrivit cronicii de la Prislop, s-a asezat intr-o pestera pe Valea Jiului, "la Surduc", langa Manastirea Lainici.
Intre anii 1750-1765, marea prigoana impotriva ortodoxiei romanesti, declansata peste toata Transilvania, a ajuns pana la Manastirea Lainici. Asa cum dovedesc documentele vremii, generalul Bukow, in fruntea armatei sale, a distrus cu tunurile peste 300 de biserici si manastiri ortodoxe, printre care si Manastirea Lainici, care era situata la cativa kilometri de granita cu Imperiul Austro-Ungar.
In anul 1784, schimnicul Atanasie este trimis de la Tismana pentru a reinvia Manastirea Lainici. El aduna din nou o obste de 30 de monahi. Dupa moartea sa, intre 1810 si 1817, cativa boieri din Targu Jiu - Nicolae Brailoiu, Raducanu Mardanescu, Stanca Maldarescu si Iosif Farcasescu, din Farcasestii Gorjului - au construit actuala biserica de zid a Manastirii Lainici, care a fost sfintita de catre Episcopul Galaction al Ramnicului cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului".
Un alt staret important care a urmat dupa schimnicul Atanasie a fost Sfantul Cuvios Irodion Ionescu, numit "Luceafarul Lainiciului", de care Sfantul Calinic de la Cernica. Cuviosul Irodion Ionescu a fost staret in Manastirea Lainici, intre 1854 si 1900, cu cateva intermitente. El a fost adus de la Manastirea Cernica si numit staret la Lainici de catre Sfantul Ierarh Calinic, imediat dupa numirea sa ca Episcop la Ramnic
In anu 1929 a fost trimis de la Manastirea Frasinei un grup de 6 monahi, avandu-l staret pe cuviosul Visarion Toia, care au ridicat din ruine manastirea, construind cladirile necesare si introducand viata de obste cu un regim ascetic sever, intocmai ca la Manastirea Frasinei. Datorita seriozitatii, disciplinei duhovnicesti si slujbelor care se savarseau aici, manastirea devine tot mai cautata de numerosi credinciosi din imprejurimi.
Dupa anul 1947, cand vine la conducerea tarii regimul comunist, manastirea Lainici este lovita iarasi fara mila. In aceasta perioada incepe construirea caii ferate Bumbesti - Livezeni, precum si modernizarea drumului național, pe aceeasi distanta. Muncitorii care au executat aceste lucrari au devastat si au afectat viata bisericeasca din manastire asemenea unor invadatori pagani, ocupand toate terenurile manastirii si amplasand aici baraci. Prin astfel de cruzimi a trecut manastirea Lainici pana in anul 1957, cand toti cei care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spatiilor manastiirii au parasit, cu mare greutate, aceste locuri.
Din anul 1961, Manastirea Lainici este desfiintata ca manastire independenta, ramanand cu titlul de "casa de oaspeti". Pana in 1970 usile bisericii au fost inchise cu lacatul, nemaipermițandu-se sa se savarseasca slujbe decat numai in unele duminici si sarbatori religioase.
In anul 1975 a venit ca staret P.C. Arhimandrit Caliopie Georgescu, care a inceput sa faca unele imbunatatiri in viata manastirii, favorizat fiind si de politica vremii, care parea sa fie mai blanda si mai omenoasa.
In iulie 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserica-catedrala, de catre Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost inceputa, proiectata schematic și construita pana la stadiul structurii de rezistența de catre Ing. Ioan Selejan, actualmente Prea Sfințitul Episcop al Covasnei...
Read moreSituată în Defileul Jiului, aproximativ la jumătatea distanței dintre Târgu Jiu și Petroșani, cândva într-o zonă greu accesibilă, Lainici este una din mănăstirile ortodoxe de renume ale României. Refăcută după 1990 (după căderea comunismului) și echipată cu mai multe construcții noi (chilii, trapeză, zid de piatră, poartă masivă cu turn-clopotniță, librărie), în prezent găsim în curtea mănăstirii două biserici. Prima, mai modestă, este vechea biserică construită în în anii 1812-1817 de un grup de boieri localnici, olteni și are hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (21 noiembrie). Biserica a fost ridicată pe fundațiile unor biserici mai vechi identificate cu ocazia lucrărilor de renovare din 2008. Cea mai veche, despre care sunt puține date, ar fi fost făcută în secolul XIV de Sfântul Nicodim de la Tismana, iar următoarea de către schimnicul Atanasie la sfârșitul secolului XVIII . Nici actuala biserică nu a scăpat nevătămată, fiind devastată de turci în 1817 și de germani în timpul Primului Război Mondial. După 1929 biserica este refăcută și viața monahală înflorește prin grupul de monahi veniți de la Mănăstirea Frăsinei. În perioada comunismuui mănăstirea a suferit o altă decădere. Lângă vechea biserică, începând cu anul 1990, a fost înălțată o altă biserică, având „Schimbarea la Față a Domnului Hristos” (sau „Izvorul Tămăduirii”, după alte surse). Construcția monumentală, foarte elegantă, cuprinde de fapt două biserici suprapuse, cu referire la împărțirea Istoriei Bisericii Creștine în două perioade fundamentale, de dinainte și de după anul 313 când Împăratul Constantin cel Mare a semnat Edictul de la Milano, de toleranță religioasă în Imperiul Roman și care a marcat sfârșitul perioadei dioclețiene de persecuție a creștinilor. În biserica de sus, dedicată perioadei de după anul 313 și pictată după un program care redă cele mai importante momente ale Bisericii Creștine, cu accent pus pe sfinți recenți care au suferit în perioada comunistă, găsim și un bogat relicvariu, precum și două icoane importante. O icoană îl reprezintă Sf. Cuvios Irodion Ionescu, cel care a fost starețul Mănăstirii Lainici în perioada 1854 - 900, precum și duhovnicul Sfântului Ierarh Calinic. Cealaltă icoană, la care o mulțime de credincioși așteaptă să se roage, este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, numită „Grabnic Ascultătoarea”, adusă în 2006 de la Sfântul Munte Athos. Cealaltă biserică, de la demisol, mult mai modestă, reprezintă „Biserica din Catacombe”, aceea din perioada anilor 1 - 313, a persecuțiilor anticreștine. Pictura, încă neîncepută, se preconizează că va reda majoritatea Sfinților și a martirajelor cunoscute din...
Read moreMănăstirea Lainici - O oază de liniște și schimbare
Revenind la Mănăstirea Lainici după 5 ani, am fost uimit să observ o schimbare notabilă în infrastructură și aspectul general al locului. Parcarea și drumul către mănăstire au suferit o transformare impresionantă.
De data aceasta, parcarea era bine organizată și spațioasă, oferind suficiente locuri pentru vizitatori. Acest aspect a facilitat experiența noastră și a creat o impresie pozitivă din primul moment al sosirii noastre.
Drumul către mănăstire a fost îmbunătățit semnificativ, oferind o călătorie mai lină și mai comodă. Eforturile pentru îmbunătățirea infrastructurii au fost vizibile și au făcut din călătoria către mănăstire o experiență plăcută și mai accesibilă pentru toți vizitatorii.
Când am ajuns în incinta mănăstirii, am simțit aceeași liniște și calm pe care o întâlnisem cu cinci ani în urmă. Cadrul natural înconjurător, înconjurat de peisaje spectaculoase și împădurite, a oferit o atmosferă deosebită și o oportunitate de a ne conecta cu spiritul și tradiția acestui loc sacru.
Mănăstirea Lainici continuă să impresioneze prin frumusețea sa arhitecturală și spirituală. Am admirat frescele și picturile murale, care au păstrat o bogată moștenire culturală și religioasă. Liniștea și pacea pe care o găsești în interiorul mănăstirii sunt cu adevărat un balsam pentru suflet.
În concluzie, Mănăstirea Lainici rămâne o oază de liniște și spiritualitate. Schimbările pozitive în infrastructură și facilitățile oferite vizitatorilor demonstrează grija și dedicarea pentru păstrarea și îmbunătățirea acestui loc sacru. Cu siguranță, va rămâne un loc special pentru cei în căutare de liniște, înțelepciune și...
Read more