Muzeul lingurilor de lemn se găsește în partea central-vestică a orașului Câmpulung Moldovenesc într-o casă cu etaj ușor de recunoscut datorită ”draperiilor” de linguri vizibile de departe. Este cea mai mare colecție de linguri din țară, numărând circa 6.000 de exponate, reprezentând rodul muncii profesorului Ioan Țigui. El a început să adune primele linguri în anul 1945 și a continuat permanent să-și lărgească colecția până la moartea sa, în 1978. Urmașii, și anume familia Mateescu, s-au îngrijit în continuare de această colecție, păstrând dispunerea inițială. Lingurile sunt în general aranjate în seturi de câte zece, însoțite de câte o etichetă scrisă chiar de către părintele colecției, profesorul Ioan Țugui. Pe aceste etichetesunt trecute diverse informații: proveniența, semnificația, decorații, lemnul, meșterul, anul etc. Astfel ne facem o idee despre sistemul de clasificare conceput de autor și care vizează foarte multe aspecte. Marea majoritate a lingurilor sunt din România, dar sunt și multe linguri de pe toate continentele și din toate țările Europei, obținute prin schimburi sau donații. Autorul a acordat o atenție deosebită lingurilor uzuale, simple sau modest decorate, reprezentative fiind cele folosite la stână. Multe din acestea au fost folosite. O categorie importantă sunt lingurile ornamentale, imaginația creatorilor neavând limite. Sunt linguri sculptate, scrijelite, pirogravate, pictate, cu inel. Ornamentațiile sunt cu motive populare, din lumea florilor, animalelor, astrelor, peisaje, clădiri istorice, ouă încondeiate, personaje istorice, motive religioase. Unele linguri au caracter istoric prin vechime (sec. XVII) sau folosite de personalități (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu). De asemenea, turiștii sunt atrași de unele linguri ”curiozități”: ale logodiților, căsătoriților, calicilor, pentru femei cicălitoare, ”din zestrea miresei”, ”pomenirea morților” etc.