De relaxare.Situat în arealul Carpaților Orientali și localizat la nivelul zonei centrale, acesta ocupă o suprafață de 8.396 hectare5 și include ariile protejate Polița cu Crini(rezervație naturală de tip științific și botanic) și Cascada Duruitoarea (monument al naturii).
Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Peșteri închise accesului public, Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi, Fânețe montane, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase și Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului oriental al Carpaților.

Papucul doamnei (Cypripedium calceolus)
Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000 - Ceahlău, la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6]; printre care: șase mamifere: ursul brun (Ursus arctos[7], lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx)[8], liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteini) și liliacul comun (Myotis myotis); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[9], tritonul cu creastă (Triturus cristatus) și salamandra carpatică (Triturus montandoni), un pește din specia Cottus gobio(zglăvoacă), precum și cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii, o nevertebrată din specia Odontopodisma rubripes.
La nivelul ierburilor vegetează șase specii floristice rare, enumerate în aceeași anexă, astfel: ruginița (Asplenium adulterinum), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), clopoțel de munte (Campanula serrata), moșișoare (Liparis loeselii), iarba-gâtului (Tozzia carpathica) și stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp....
Read moreThis is one of my favorite mountains that I haven't been able to climb in years. This year I came with some friends and decided to go up towards Duruitoarea waterfall and the continue our way to Dochia Cabin. We started our journey on rain and ended it in sun. The signs were visible though slightly confusing because at the bottom it said there were 3:30 h to the top the way we were going, but after an hour or so we found another sign to say there were 4 h. Anyway... The journey was hard and beautiful... Very hard but its worth it. We reached the top and the amazing view made us forget all the hard bits. The next day we change the route and came down to Fântânele cabin and then durau. I can't wait...
Read moreParcul Naţional Ceahlău acoperă o suprafaţă de peste 7.742,5 ha (din cele 38.448 ha cât ocupă ariile naturale protejate din judeţul Neamţ) fiind, după Parcul Forestier Vânători, cea mai mare rezervaţie naturală.
În scopul asigurării creerii unor zone de conservare şi ocrotire a genofondului vegetal şi animal existent, precum şi a unui cadru adecvat efectuării de cercetări şi vizite ştiinţifice, s-a instituit un regim special de protecţie pentru o zonă de cercetare ştiinţifică situată pe Masivul Ceahlău, în suprafaţă de 5.830 ha, cuprinsă între Complexul Lespezi, Piciorul Şchiop (la vest de Cabana Dochia) şi Scaunele Zeilor - Ocolaşul Mare la sud. Rezervaţia Ceahlău a fost înfiinţată prin decretul 1625 din 1955. În 1990 Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului emite Ordinul nr. 7 prin care se constituie, pe lângă alte zone din ţară, Rezervaţia Naturală Ceahlău. Ulterior, prin Hotărârea nr. 15/24.12.1994 a Consiliului Judeţean Neamţ, este legiferată Rezervaţia Naturală Ceahlău.
Administrarea zonei montane Ceahlău se face de către Direcţia de Administrare a Parcului Naţional "Ceahlău" şi de Salvare în Munţi, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Neamţ. Această direcţie include şi Serviciul Salvamont Neamţ.
Flora este dispusă etajat, cuprinzând un complex de elemente fitogeografice cu origini diferite. Printre speciile rare întâlnite (peste 1100 specii de flori şi 90 specii de păsări şi animale) aici se pot aminti laricele din "Poliţa cu crini", floarea de colţ, capra neagră, râsul etc.
În Parcul Naţional Ceahlău sunt incluse următoarele categorii de arii protejate:
Rezervaţia ştiinţifică "Ocolaşul Mare"; Rezervaţia natural-botanică "Poliţa cu Crini"; Monumentele naturii: "Cascada Duruitoarea" şi "Avenul Mare".
Parcul Naţional Ceahlău este unul dintre puţinele complexe carpatine în care se mai găsesesc încă eşantioane nealterate ale naturii, lucru deosebit de important şi de apreciat totodată. Poate că de aceea Parcul Naţional Ceahlău reprezintă una dintre cele mai frumoase atracţii turistice montane din această...
Read more