Aceasta este „Trecătoarea Buzăului” din perioada medievală, locul de trecere din Țara Românească (Valahia) spre Transilvania (Ardeal) pe drumul care lega Brăila de Brașov. În acele vremuri nu exista drumul prin Cheile Buzăului, unde era doar o potecă foarte îngustă, inaccesibilă carelor. În vecinătatea acestuia se află Cetatea de la Tabla Buții (sau Cetatea Buzăului), punct de vamă în acele vremuri, numele acesteia provine de la „tablele” ștanțate, aplicate în trecut pe butoaiele cu marfă când se făcea vama. Și tot pe aici a trecut cea mai mare parte a oastei lui Mihai Viteazul în campania din Ardeal din anul 1599. Pe 17 octombrie, Mihai Viteazul începe marşul prin pasul Buzăului, pe 20 ajunge la Prejmer, iar pe 22 la Făgăraş. Pe 26 octombrie, oștile venite din Oltenia prin Pasul Vâlcan, deasupra Defileului Jiului (un alt pasaj dificil pentru mijloacele de transport) au făcut joncţiunea cu grosul armatei, iar pe 28 octombrie 1599 a avut loc bătălia de la Șelimbăr, lângă Sibiu, în urma căreia conducătorul oastei transilvane, cardinalul Andrei Báthory încearcă să fugă spre Moldova, dar e prins de niște secui și decapitat. Capul lui va fi trimis lui Mihai care exclamă impresionat: „Săracul popă!“, apoi îl va înmormânta cu toată cinstea în catedrala catolică din Alba-Iulia.
După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând doar un pichet de grăniceri. Iar în secolul XIX, după construirea noului drum prin valea Buzăului, tăiat la aproape 100 m înălțime față de firul apei din Cheile Buzăului, traficul comercial pe vechiul drum pe la Tabla Buții va fi abandonat definitiv. Doar în Primul Război Mondial va mai fi folosit în campaniile militare, urme ale tranșeelor și craterelor de la exploziile obuzelor putând fi...
Read more
Learn more insights from Wanderboat AI.
