Castelul Bethlen-Haller — Attraction in Cetatea de Baltă

Am ezitat destul de mult înainte de a decide să-mi împărtășesc experiența vizitării acestei locații. La îndemnul unor experți în domeniul turismului, o să descriu totuși cum a fost la Castelul Bethlen-Haller.

Acum două săptămâni, într-o sâmbătă, am făcut o tură moto împreună cu un amic de la Cluj la Biertan, și la intrare în Cetatea de Baltă am văzut acoperișul castelului. Știam că există, și asta era toată informația pe care o aveam. Am făcut dreapta, și am poposit la poartă. Paznicul ne-a anunțat că e proprietate privată și că există un orar de vizitare. Ok, nicio problemă, liberali convinși, respectăm proprietatea privată. Dar aflăm că acest castel e deschis pentru turism, și este posibilă cazarea și masa.

Ca urmare, ne-am gândit că e un loc frumos de petrecut un weekend cu familia, așa că am făcut o scurtă căutare pe internet și am găsit tot istoricul contemporan al locației și un număr de telefon pentru rezervări. Număr de telefon la care am sunat și am făcut dezervarea pentru 6 adulți și un copil. Domnișoara cu care am discutat a fost foarte amabilă, și din câteva emailuri am aranjat următorul weekend.

Sâmbăta trecută ne-am înfățișat la locație, atât că în loc de 6 adulți și un copil am ajuns 7 adulți și un copil. Aceeași domnișoară cu care am corespondat pe email ne-a anunțat ca avem o problemă, și ca ar fi apreciat dacă o anunțam dinainte. Ok, ne cerem scuze. Apare încă un domn, care este pus la curent cu gravitatea sufuației (începea să semene cu un windows 95, care în urma unei operațiuni neexecutabile se blochează și dă ecran albastru). Ne mai spune încă o dată că ar fi apreciat dacă o anunțam dinainte. Bun, este posibil să ne mai dea o cameră? Sau dacă nu, asta e. Apoi să vedem, camere mai sunt, dar au o saltea in plus într-o cameră, și că va trebui să o elibereze. Excelent! Suntem anunțați a treia oară că ar fi apreciat dacă îi spuneam dinainte, moment în care ne permitem impertinența de a răspunde că am înțeles și când ne-a spus prima data, și că ar trebui să putem depăși momentul. Ok, se eliberează camera. Ne lasă toată lumea în mijlocul curții vreo 10 minute. Domnișoara reapare cu un telefon în mană, să ne demonstreze că în conformitate cu solicitarea de cazare trimisă suntem 8 în loc de 6. Scot și eu telefonul și fa socoteala: 6 adulți și un copil fac 7 persoane, deci suntem 8 în loc de 7, și ca urmare, din moment ce pentru 500 de lei s-a mai găsit o cameră, ar trebui să ne calmăm și să nu ne stricăm ziua. Mi se răspunde că ziua dânsei e deja stricată. Masa e la 19, conform înțelegerii. Face stânga-împrejur, intră în castel, iar noi, 7 adulți, ne uităm unul la altul, apoi la ceas: e 17. Ok, ne urcăm în mașină și plecăm până la Mediaș să ne luăm ceva de băut și o gustare. Ajungem la timp înapoi pentru cina de la 19.

În sala de mese foarte frumos aranjată ne așteaptă aceeași domnișoară care ne conduce prin degustarea unor vinuri din toată gama de la bunicele până la excelente, alăturate unei cine cu un meniu super. Ambianța foarte plăcută, doamna care se ocupa cu servirea, jos pălăria.

A doua zi de dimineață la micul dejun domnișoara se întoarce. Și-a recăpătat peste oapte spiritul cazon de care s-a debarasat în timpul cinei, și ne face rapid turul, aducându-ne foarte clar la cunoștință că de la 11 are mușterii pentru o degustare. Terminăm la 11:07, ieșim din castel, ne înmânează sticlele de vin cadou și ne urează o zi bună. Plecăm grăbiți spre casă, mai avem câteva ore din weekend, și am vrea să le petrecem în tihnă

Acum încă încerc să mă dezmeticesc din tot ce ni s-a întâmplat pentru 3495 de lei. Locul e foarte frumos restaurat, proprietarul a investit o sumă bunicică în el. Însă din modul în care am fost tratați nu e deloc clar dacă am fost într-o locație turistică sau la cineva acasă. Tind să cred că e vorba de un local turistic cu autorizație de funcționare. Îmi cer și pe această cale scuze că n-am anunțat dinainte că vom fi cu o persoană în plus. Nu se va...

Attended the castle with friends and we had the full tour, wine tasting and meal. The castle itself can be considered a private castle owned by the boss of Jidvei wineries. His vision of restoration and preservation is interesting despite much significant history with regards to actual internal items and such. Whilst the latter can be considered work in progress, the trajectory will likely result in something special for future generations. In addition, the castle does have rooms to let. These rooms are decked out exclusively and this is reflected on pricing.

The wine tasting session was tops. The 6 wines were accompanied by an eloquent description from their chief winemaker, Mr Buia, a passionate, wise and established local. The wines tasted as a whole were of average to high standard and we were pleased that there were no duds. Accompaniments of a generous cheese platter and bread was most welcome. What was more impressive is the use of local and housemade products.

Our subsequent 3 course meal was a letdown in terms of flavours.

Nonetheless, all 4 of us left reasonably happy with our experience; kind staff and Mr Buia...

Possible to visit Tuesday to Sunday every 2 hours from 11. It is good to be able to visit this castle, the grof Magyar Haller family had multiple estates and manors in the area. The tour is 25 lei, takes around 30 minutes and it is partially informative, at some point there is too much marketing for their beloved patron, own wines , wine tastings and accommodation (900 ron per night in the castle). The objects are not original as the communists brought workers (best case, some were for animals) to enjoy most noble estates in Romania after they took over. The restoration is quite nice. The winery is in a different location. The tasting is quite expensive, especially since the wines are very high volume ones (2500 hectars, most wineries have few tens of hectars-they do have their own top lines ) . There is a personality cult for Necsulescu there and if you wonder how this could be built and who had money early 90's and check the Web a bit, things will look different. The guide was bragging that the company gives employees one bread per day, among other CSR...