Casa Memorială „Ciprian Porumbescu” — Attraction in Ciprian Porumbescu

Mai avem voie să simțim românește? De câte ori nu vi s-a întâmplat să simțiți un nod în gât și să nu puteți rosti nici măcar un simplu „bună ziua”, deși ați fi vrut din tot sufletul? Weekendul trecut, printre alte popasuri, am revizitat Casa Memorială Ciprian Porumbescu. Ei bine… nici Turnul Eiffel, nici Catedrala Vaticanului și nimic altceva din câte am văzut până acum nu mi-a creat o asemenea emoție. Punctul culminant? Un tablou cu fragmente din scrisorile lui Ciprian, adresate tatălui, surorii, prietenilor. Rânduri scrise cu o sinceritate și o durere care m-au lăsat fără cuvinte. Dorul de casă, boala, exilul, lipsurile, dar și dragostea profundă pentru patrie și familie Toate se împletesc într-un strigăt tăcut, dar atât de viu. „Eu am avut din copilărie o antipatie de neînvin­s întotdeauna contra înstrăinării... Că această patrie, această casă părintească mi-a devenit tot mai scumpă, se înțelege de la sine.” Ciprian Porumbescu Nu știu cum să spun… Dumnezeu să mă ierte, dar în urma evenimentelor din ultimele opt luni, în mine a înviat un sentiment patriotic și o formă de respect pentru înaintași pe care nu le-am simțit niciodată până acum. Acești oameni au suferit, au visat, au iubit România în cele mai grele condiții. Noi ce facem astăzi cu libertatea și darurile primite? Sfat: Dacă treceți prin Bucovina, opriți-vă la Stupca. Nu veți regreta. Veți înțelege că istoria noastră nu se învață doar din cărți, ci și din lacrimile celor care au iubit țara aceasta până la...

"Casa memoriala Ciprian Porumbescu" - o căsuță modestă, formată dintr-un hol și două încăperi. Cea din partea dreaptă, reprezenta bucătăria, amenajată tradițional, unde se afla soba și cuptorul țărănesc, obiecte din lut sau lemn, folosite în gospodărie. Pe tavan era scris numele lui Ciprian și ghidul ( o d-nă tare drăguță!) ne-a povestit că atunci când Ciprian era plecat la studii în străinătate, mama lui își alina dorul privind la literele scrise pe tavan. Cealaltă încăpere, adăpostea pianul sorei compozitorului, Mărioara Porumbescu. Tot aici am văzut obiecte și fotografii cu familia compozitorului dar și o vitrină încărcată cu multe diplome. Ghidul ne-a povestit viața compozitorului, iar în fundal se auzea "Balada" ( una dintre cele mai cunoscute lucrări ale acestuia, care se bucură de mare popularitate în continuare, stilizând elemente ale doinei, baladei și romanței, înmănunchindu-le într-o scriitură instrumentală romantică, expresivă, de mare lirism), noi o ascultam cu drag. Am admirat curtea încărcată cu flori multicolore, foișorul de lemn și bustul...

On a Monday afternoon (Monday is closed) after 6PM (after 6PM always is closed) a lady came (responsabile of memorial house) and opened for us. The rest, can not be described by words. The place realy worth to be visited. Near by, can visit the tomb of Ciprian Porumbescu...