Sucidava Citadel — Attraction in Corabia

Cetatea Sucidava a fost inițial un centru economic si militar al tribului geto-dacic "sucii", ulterior devenind una dintre cele mai mari fortificatii romano-bizantine din Oltenia, datand din secolele al III-lea si al VI-lea dupa Hristos. Astăzi are o noua fata, renovarea care a durat 3 ani facandu-se din bani europeni, iar in interiorul sitului arheologic existând un circuit care permite si persoanelor cu dizabilități sa viziteze locul. Tot din banii europeni cetatea a fost împrejmuită, s-a construit un muzeu care are intrare liberă, s-au pus marcaje noi si s-a creat o zona pietonala care face locul accesibil in orice anotimp. Împăratul Constantin cel Mare a construit un pod peste Dunăre ale cărui urme se pod vedea si astăzi, pod care se întindea pe o lungime de 2437 metrii, fiind considerat unul dintre cele mai lungi din antichitate, dar a refăcut si drumul care lega Cetatea Sucidava de Cetatea Romula. Acest pod s-a creat cu scopul de a unii romanitatea de la nord de Dunăre de cea de la sud de Dunăre. După distrugerile provocate de invaziile hunilor, cetatea este refăcură in vremea lui Iustinian, rămânând pana in zilele noastre din perioada creștină, o bazilică, fântână secreta, cateva morminte, pilonul-turn al pasarelei constantiniene, poartă de Vest, fortăreața romano-bizantina, vestigii ale locuirii geto-dacice. Fântână secreta este cel mai fascinant loc din Cetatea Sucidava, un izvor subteran descoperit in 1958, dar construit in secolul al VI-lea cu scopul de a aproviziona cu apa garnizoana in caz de asediu. Basilica paleobizantina este si ea descoperiră in 1977 fiind cel mai vechi monument identificat pana in prezent la nord de Dunăre. Muzeul Cetății Sucidava este amenajat in clădirea de la intrare si expune podoabe, monede, obiecte de cult creștine, figurine din ceramică, vase, opaițe, diverse unelte casnice si gospodărești însoțite de note explicative. Fantana romana din secolul al II-lea este un put de vreo 14 m descoperit in curtea scolii, ce are o formă perfect circulara si căptușita cu cărămizi trapezoidale, in adâncimea ei gasindu-se vase si monede, unele chiar de pe vremea Împăratului Marcus Aurelius. Pe aleile Cetății Sucidava te poți plimba in voie observând resturi de ziduri de apărare sau de constructii, meritând puțin din timpul nostru chiar daca nu face parte dintre locurile turistice in care forfota turiștilor nu-ți da răgaz de meditatie si...

Cetatea Sucidava, un loc pe care când îl văzusem prin poze pe net, am crezut că fiind doar niște ruine pe-acolo, nu aș găsi chiar ceva prea interesant dacă aș vizita-o.Dar, fiind nu chiar departe de mine, și un reper istoric, iar pe aici prin sud nu prea am vizitat repere istorice ca prin Ardeal,am zis că totuși, se merită să încerc, într-o după-amiază însorită de toamnă, cu vreo 24 de grade afară, deci un timp tocmai bun de vizitat.Nu o să mă apuc acum să vă spun eu prea multe detalii legate de cetate, că puteți citi pe diferitele poze cu panourile informative pe care o să le postez, doar câteva cuvinte o să vă spun.Prima oară, pe acest actual cartier Celei, al orașului Corabia, a fost un importat centru comercial militar al unui trib dacic, Sucii, de aici și numele de Sucidava, adică așezarea sucilor.Cetatea a fost construită în anii 270-275 în timpul ocupației Imperiului Roman, de către Împăratul Aurelian, apoi mai târziu(anul 306), a ajuns pe aici și împăratul Constantin cel mare și a rezidit fortăreața.În incinta cetății se găsesc urmele bazei unei bazilici care ar fi de fapt prima biserică creștină din nordul Dunării.Iar ca principal punct de atracție al cetății, de care eu am rămas plăcut impresionat, este Fântâna Secretă, o fântână unică,datată din secolul al 6-lea,din care, cei din Cetate, se alimentau cu apă când veneau inamicii peste ei și nu mai aveau de unde să procure apa, mai ales că fântânile din afara cetății, se otrăveau de către năvălitori.Fântâna se află pe sub pământ, ea se află practic la 19m adâncime, iar la ea se ajunge printr-un tunel, lung de 26 de m.Fântâna poate fi vizitată, dar doar dacă Nea Gică din Celei de pe strada Sucidava 33,dacă este acolo, vă poate descuia lacătul după care sa îl urmați prin tunel ascultând povestea fântânii de la Nea Gică, pe care oricum îl veți urma prin toată cetatea, că el știe toate detaliile despre ea.Normal, cetatea, se vizitează duminica doar până la ora 13:00, dar Nea Gică, a mers cu noi chiar și pe la ora 15:00 și ne-a arătat tot prin cetate, că veneam și noi din alt județ.Referitor la Nea Gică, va pot spune, că este a 6-a generație a persoanjului istoric al revoluției de la 1848, Popa Șapcă.Si uite-așa, dragii mei, am descoperit lucruri pe care nu mă așteptam să le descopăr, printre niște ruine de piatră și de cărămidă,vechi de...

Despre existența Cetății din Celei - SUCIDAVA, pe malul drept al Dunării am aflat în anii 50 pe când eram elev la gimnaziul din Moinești. Anii au trecut și în anii 60, după ce m-am însurat, la socrul meu din Piatra, județul Teleorman, am citit cartea Istoria României (ediție antebelică, scrisă de marele istoric român Constantin Giurescu) am găsit mai multe informații despre Cetate și importanța ei. Ca urmare la începutul anilor 70 am vizitat acest spațiu. Am avut șansa să găsesc persoana care, atunci când era nevoie, conducea în sit un doritor să vadă acest spațiu important din istoria românilor. Mi-au rămas în memorie câteva informații: faptul că în Cetate a existat o bazilică creștină, există scheletul unui om de aproape 2 m (neobișnuit pentru începutul primului mileniu), o fântână secretă săpată până la o adâncime de aproximativ 20 m (am și coborât până la nivelul apei), în final ghidul respectiv m-a dus într-o cameră (la ieșirea din cetate) unde mi-a arătat un desen cu Podul lui Constantin și mi-a povestit despre faptul că împăratul Bizanțului a fost la fața locului atunci când podul a fost funcțional. În aprilie 2025, după mai mult de 50 ani, am revenit în Cetate. Am avut 3 revelații: la intrare am fost primit de dl Dumitru Șapcă – Gică, fiul domnului care m-a condus în prima vizită. Mai mult cei doi provin din familia Șapcă, fostul popă care a rămas în istoria românilor prin participarea la Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. A doua surpriză: amplasamentul Cetății a fost renovat și acum putem să avem o imagine a fostului fort roman de pe malul Dunării și rolul acestuia în apărarea graniței de NE a Imperiului Roman. A treia surpriză, odată cu renovarea Cetății, la intrarea în sit a fost amenajat un interesant Muzeu Arheologic cu mărturii ale existenței omului pe aceste meleaguri încă în urmă cu 3-4.000 ani și sigur multe obiecte din perioada daco-romană. Trebuie să nu-i uităm pe toți cei care și-au dedicat o parte din viață lor descoperirii și aducere la lumina zilei a acestor minunate realizări ale înaintașilor noștri. Din vizita făcută am putut reține câteva personalități, care au trăit în secolele trecute: D Papazoglu, Cezar Boliac, Al. Odobescu, V. Pârvan, Oc. Toropu și recent prof....