Water mills at Rudăria — Attraction in Eftimie Murgu

În Banatul Montan, în Țara Almajului, primele mori pe Valea Rudăria în satul Rudăria (din 1970, Eftimie Murgu) au fost menționate din anul 1722. Cea mai mare înflorire a morăritului de aici a fost între anii 1874 și 1910, când funcțio­nau 51 de mori. Marea viitură din 1910 și altele care au urmat de-a lungul timpului au distrus o parte din mori, unele fiind refăcute. După căderea comunismului (1990) morile au fost lăsate în paragină. Valoarea lor de patrimoniu național a fost însă recunoscută, astfel că în anii 2000-2001 un număr de 22 mori au fost reparate și puse în funcțiune printr-un program cu finanțare europeană. Cel mai mare complex mulinoligic din sud-estul europei a început să atragă din ce în ce mai mulți turiști, așa că în sprijinul acestora în 2021 a fost realizat „Traseul morilor de apă” care acoperă pe 6 km cele 22 de mori. Morile sunt construite pe ambele maluri ale Râului Rudăria, fiind și excepții, de exemplu „Îndărătnica dintre Râuri” care a fost construită în mijlocul albiei, însă protejată de o stâncă masivă. Morile nu sunt alimentate direct cu apă, ci apa ajunge la ele prin intermediul unor „ierugi” (canale). În zona Rudăria sunt două canale, deoparte și de alta a râului, fiecare având aproape 2 km lungime. „Ieruga” (canalul) stângă alimentează 8 mori, iar „ieruga” dreaptă 7 mori. Tradițional, aceste ierugi aveau pereții din lemn sau răchită împletită, susținute cu pari. În prezent vedem și canalele făcute din beton. Captarea apei la intrarea în canal se face dintr-un iaz construit prin bararea râului cu un perete din grinzi de lemn. Un sistem de stăvilare aigură un debit constant pe canale, indiferent de debitul râului. Aceste canale au o poziție superioară albiei râului, o înclinare mai mică decât panta râului și doar la capăt, viteza de cădere a apei pe roata morii este accelerată printr-un „vălău” (jgheab) făcut din scândură sau trunchi de lemn cioplit. Morile de apă tradiționale la Rudăria apar sub forma unor căsuțe de lemn așezate pe patru „furci” (stâlpi) din lemn. Acoperișul este în 3 sau 4 ape cu învelitoare de șindrilă. Pereții sunt făcuți din bârne de fag, îmbinate la capete în cheutoare drepte sau în coadă de rândunică și acoperiți cu un rând de șindrilă. Moara fiind ridicată pe furci, intrarea în camera morii se face printr-un „pridvor” (un fel de platformă) de lemn cu ajutorul unei scări de lemn. Roata morii („ciutura”) este orizontală, are 12 cupe radiale și un ax („fus”) vertical care transmite mișcarea la piatra superioară. Tradițional, axul este din lemn, la fel și roata, dar acum sunt din metal. Roata este susținută de un lagăr din „cremene”. În moară, în partea de jos este o piatră fixă „stătătoare”, iar deasupra ei se învârte piatra „rotitoare” antrenată de „fusul” învârtit de „ciutură” (roată). Deasupra pietrei rotitoare este un coș de lemn în care sunt puse boabele de măcinat (porumb, grâu, orz, secară, fasole, mazăre etc). Boabele din coșul de lemn sunt dirijate de „şocot” care se îngustează în partea de jos, trecând prin „postăviță”. Căderea boabelor este provocată de vibrația transmisă cu ajutorul unui „titirez” („ciocat”) mișcat de piatra de sus. Boabele cad în găletușă, de unde ajung pe piatra stătătoare, sunt măcinate de piatra rotitoare, iar făina rezultată cade în ladă. Tradițional, aceste mori sunt administrate în comun de un număr de 15-25 familii numite „rândași” deoarece fiecare așteaptă să le vină „rândul” la măcinat. Calitatea de „rândaș” se poate vinde sau moșteni cu acte scrise cu „ştampă” de la primar sau notar. O dată pe lună moara este oprită și toți „rândașii” au obligația de a participa la întreținerea ei. În 24 de ore de măcinat se obțin 130-140...

This is a set of 28 water mills spread all over the village. Those water mills have recently been restored thanks to european founds. This is a very nice and quiet place to have a walk. Please take some time to stop and discuss with the people present in the mills. Each mill is owned by 28-30 families, each one getting a 1 day/month access to the mill to grind their own grains. They usually grind corn to make corn meal (so called mamaliga or coleasa), less frequently weat since it's more dusty. Don't hesitate to buy some corn floud: first this artisanal home made mamaliga meal is so much tastied than the industrial one, second you will support local communities. Exchanging with local people is so much more interesting that just reading google advices alone :-) Food and drinks available onsite. Take the time to stop, watch the stone grinding the grains, listen to the music of the stone rotating, smell the perfume of freshly ground...

A very nice place. Nice interesting mills. They still work and they are still used. Too bad that the road to access them is awful. I recomend not going there with a car thar has slightly lower or harder suspensions.

Edit: The road was rebuilt and is in a good condition. A parking place was build for 10 RON / day, which also grants access to a toilet.

Watch out: if you buy the alcoholic beverages, be prepared to buy a very low quality. I just bought a quince "țuica" only to realize back home that it is a very weak plum "țuica" with some slices of quinces in it. Also bought blueberries liquor just to find out that it is plum "țuica" with some...