Mănăstirea Grăjdeni — Attraction in Fruntișeni

Numele de Grăjdeni vine de la grajdurile care adăposteau caii poştei. Aici obişnuia să poposească şi Petru Rareş în drumul lui cu carele de peşte, de la Galaţi la Suceava. Legenda locului spune că într-un an, trecând cu carele de la Galaţi spre Suceava, a dormit sub un copac din pădurea Grăjdeni (pe atunci nu exista satul) şi a avut un vis foarte frumos, în care cele două dealuri din fată erau de aur şi i se înclinau lui, iar din gură îi ieşea un roi de albine. Ajuns aproape de locul pe care astăzi se află gara Crasna, este întâmpinat de o solie de călăreţi domneşti de la Suceava, care-i aduc vestea că Divanul domnesc şi Mitropolitul ţării l-au ales Domn. Ajungând cu adevărat Domn, a hotărât ca în locul unde a avut visul cel frumos să ridice o biserică. Hotărârea a fost îndeplinită ridicând în locul respectiv o bisericuţă din lemn care a fost transformată în schit cu schimnicii locului şi apoi cu monahii greci. Nu se găsesc însemnări privind data precisă a ridicării bisericuţei, dar e sigur că aceasta s-a realizat în prima domnie a lui Petru Rareş din anii 1527-1538. Bisericuţa lui Petru Rareş a durat până în anul 1711, când a fost incendiată de tătari. A scăpat numai un pomelnic al domnitorului în limba slavonă şi o icoană cu chipul Maicii Domnului.

După ce a trecut pârjolul tătăresc, a fost ridicată o nouă biserică, tot pe locul ctitoriei lui Petru Rareş. Aceasta a fost renovată în 1853, dar în anul 1870 s-a dărâmat. Vlădica Anania a ridicat o nouă biserică din cărămidă, care s-a sfinţit în anul 1872 cu hramul „Sfântul Nicolae“. În anul 1932 a venit ca slujitor Ieromonahul Agatanghel Georgescu. În anul 1952, cu aprobarea Sfântului Sinod, schitul călugărilor este transformat în mănăstire de maici. Nucleul obştei, format din cinci călugăriţe, a fost adus de la mănăstirea Adam, conducerea având-o maica Timotea Boeru, fostă econoamă la Adam.

Până în 1960, obştea a ajuns foarte puternică numărând 100 de maici. Dar în 1960, ca urmare a decretului 410/1959, maicile au fost alungate; scriptic însă, mănăstirea n-a fost niciodată desfiinţată. Deşi reparată în anii 1951 şi 1966, biserica a început să se deterioreze cu timpul, mai ales din pricina cutremurelor din 1977 şi 1986. Prin strădania Preotului paroh Ionel Gherasim i s-au făcut unele reparaţii între anii 1987 şi 1990, pentru consolidare fiind turnată o placă de beton deasupra.

În toamna anului 1990, vine aici Părintele Protosinghel Ciprian Timofte, care continuă reconstrucţia bisericii, îi pune şarpantă nouă de lemn, învelitoare de tablă zincată, o tencuieşte în interior şi exterior pregătind-o pentru pictură. Totodată se îngrijeşte pentru popularea mănăstirii cu maici, majoritatea fiind venite din lume. Prin munca neobosită a obştei, care până în 1997 a ajuns la 25 de vieţuitoare, s-au ridicat mai multe construcţii din zid pentru chilii, stăreţie, trapeză, bucătărie, magazii, ateliere şi un paraclis la parterul clădirii ridicate în 1992. Clădirea ridicată în 1995 are o lungime de 38 m. Ultima clădire construită în 1996 în latura sudică, încheie patrulaterul în mijlocul căreia se...

Mănăstirea Grăjdeni ,Grajdeni,Vaslui .Pe traseul Bârlad-Targu Bujor -Galați din loc Trestiana faci stânga spre Fruntișeni iar înainte de a ajunge acolo cotești dreapta către loc Grăjdeni .Acolo pe dealurile încărcate de floarea soarelui descoperim o biserică nouă înălțată pe un vechi schit de către viitorul domn al Moldovei :Petru Rareș . O frumoasă legendă este legată de aceste locuri . În drumul său spre Suceava viitorul domn al Moldovei Petru Rareș, obișnuia să însoțească carele încărcate cu pește si alte bunuri și deseori se oprea aici in aceste locuri pentru a se odihni iar odată el a avut aici un vis. În vis apăreau dealurile din fața sa ca fiind de aur și păreau că acestea se înclinau lui și se mai făcea că din gura sa parcă ieșeau roiuri mari de albine .La scurt timp după acest vis in drumul său spre Suceava este întâmpinat de o solie care-i va aduce la cunoștință că Divanul țării l-a ales Domn al Moldovei . În acel loc unde a avut acest vis Petru Rareș a ținut să ridice un schit ce mai tarziu a fost ars de tătari. Istoria acestui loc a fost tumultuoasă începând de la prima atestare a existențe sale în jurul anului 1591 si până in zilele noastre . Între timp acest așezământ a suferit numeroase refaceri și transformări. Dacă doriți să-i cunoașteți îndeaproape toate tainele ei, e necesar să veniți să o vedeți aici în localitatea numită mai târziu Grăjdeni, nume ales probabil ținând cont și de...

La 15 km de municipiul Bârlad, în satul Grajdeni (com. Fruntiseni,jud. Vaslui),se află acest lăcaș de cult, ale cărui începuturi se pierd în negura vremurilor, probabil de la Petru Rareș (1540). O biserică de lemn cu hramul Sf.ierarh Nicolae va fi ridicată de marele vornic Cârstea Ghenovici și de membrii familiei boierului Roșca (1591). Schitul va fi prădat de tătari (1711) și desființat în urma secularizării (1864). Între anii 1862-1872,se construiește biserica de zid, cu hramul "Sfânta Treime" și așezământul va fi redeschis în 1930, aici fiind aduse maici(1952). A fost desființat de comuniști (1960), iar în 2006, va avea loc slujba de sfințire a bisericii cu hramul "Sfânta Treime". Denumirea se trage de la grajdurile domnești, din zonă, unde erau adăpostiți caii poștalioanelor, pentru odihnă și hrană. Actele menționau, în acest sens,o taxă special destinată,sub numele de "caii de olac". Pictura a fost renovată, mănăstirea este ancorată într-un peisaj divin, merită să...