Din cate se pare, aceasta cetate a fost cercetată la un moment dat, a fost extras material arheologic, dar din lipsa de fonduri și de teamă ca pietrele, ruinele cetății, sa nu fie furate a fost reacoperită cu pământ, asta rezultă din relatările localnicilor. Accesul se face pe un drum de pământ. Atenție, pe unul dintre drumurile de acces exista risc de surpare. Cetatea romano-bizantină Salsovia din punctul Piatra lui Sava este amplasată într-o zonă cu locuire din epocile bronzului şi elenistică. În absența unor cercetări arheologice sistematice informațiile despre istoria cetăţii sunt destul de disparate. Diploma militară din vremea lui Nerva, cel mai vechi document epigrafic cunoscut până în prezent de la Salsovia, indică prezența unei unităţi de cavalerie în cetate. Cetatea a funcţionat şi în sec. III-IV drept sediu al unor unităţi militare, fiind, foarte probabil, distrusă în vremea lui Valens; refăcută, cetatea este din nou distrusă, în timpul împăratului Justinianus, de atacul kutrigurilor, fără a mai fi reparată în timpul domniei acestuia. În epoca feudal-timpurie locuirea este reluată pe vechile fundamente ale cetăţii Salsovia fiind documentată monetar până cel puţin în al treilea sfert al sec. XI.
Vestigiile fortificatiei romane Salsovia sunt amplasate pe un promontoriu la baza caruia se afla bratul Sf. Gheorghe fiind de presupus ca apele Dunarii ajungeau pana la baza cetatii in antichitate. Cetatea a functionat drept castru militar inca din prima jumatate a sec. III, (Itinerariul Antonini si Tabula Peutingeriana), ulterior, ca anexa la Legiunile militare romane. La sud de cetate, pe un platou intins, in epoca romana se afla o asezare civila aparata din trei parti de vai naturale, cu maluri abrupte.
Castrul roman Salsovia a fost, foarte probabil, distrus in vremea lui Valens. Locuirea este reluata in epoca feudal-timpurie (dupa probabila distrugere a castrului in vremea lui Valens), in apropierea cetatii dezvoltandu-se o asezare rurala, marturie fiind monedele datate in sec. XI. Zidurile cetatii antice, groase de 2m, au fost afectate pana in zilele de astazi atat de factorii naturali de eroziune cat si de efectele celui de-al doilea razboi mondial si de extragerea pietrei de catre localnici. Ca urmare a unor prospectiuni arheologice desfasurate in anul 2004, in partea de Nord a sitului, in interiorul cetatii, a aparut fundatia unui zid de piatra cu latimea de 0,8m. Sapaturile arheologice de la cetatea Salsovia din sezonul 2007 se inscriu intr-un proiect mult mai amplu, care isi propunea studierea zonei nord-dobrogene (Marea Neagra–, Gurile Dunarii) si stabilirea modului in care acest areal a fost locuit in diverse perioade istorice de catre diferite populatii, precum si miscarile si interactiunea acestora din urma cu formele de relief si mediul inconjurator. Aceste obiective puteau fi atinse doar printr-o cercetare interdisciplinara care sa imbine metode specifice arheologiei moderne cu aportul altor stiinte. Pe platoul fortificat al cetatii au fost amplasate doua sectiuni. In zona centrala a fost deschisa o suprafata de 7×7m. Prin aceasta se urmarea determinarea naturii, a functionalitatii si posibila datare a cladirii mari rectangulare identificate aici cu ajutorul magnetometrului. Desi sapatura a fost dusa pana la o adancime de peste 3,5m de la nivelul solului (28,36m de la nivelul marii, in sistem Marea Neagra 1975), nu a fost atins solul virgin antic, continuarea sapaturii in acea zona fiind stopata din motive de siguranta. Cu toate acestea au fost identificate cateva faze de ocupatie in acea parte a cetatii. Cea mai timpurie la care s-a ajuns este constituita de o suprafata de calcare amenajata cu fragmente de piatra de cariera peste un strat de lut galben de nivelare. Ultima faza de ocupare a zonei in antichitate, este reprezentata de o cladire aproape patrata cu multe incaperi, identificata cu metode non-intrusive in urma cu doi ani. Sectiunea din acest an a fost amplasata pe ceea ce parea a fi latura de E a acestui edificiu, fiind descoperita astfel una din incaperi si un spatiu crezut...
Read moreMake sure to have suitable shoes and go on a sunny day, the dirt road will ruin your feet/sandals. The view is nice, sadly not a lot of citadel...
Read moreCetatea este acoperita de pamant, puteti vedea ici colo forma vaga a peretilor dupa forma pamantului. Drumul de pamant pentru masini nu ajunge foarte aproape, iar ultimii 100m se fac pe jos pe un deal fara poteca. Recomand sa lasati masina la caravane la marginea Dunarii si sa mergeti restul pe jos, luati pantofi/bocanci si pantaloni lungi. Nu prea aveti ce vedea din cetate dar peisajul si aerul...
Read more