Gara Mocănița Huțulca, Moldovița — Attraction in Moldovița

The train is named after Hutsuls, the ethnic goup living in this area of Bucovina. The route of Hutulca begins in Moldovita village (in Bucovina region, Romania) and it continues near the river with the same name. Along the entire route (10.5 Km) you will be able to admire the picturesque landscape of Bucovina, dominated by gentle hills, haystacks collected from the large fields and old settlements built using local architectural model. The "mocanita" (narrow railways train) Hutulca is today a charming tourist attraction of the whole region and brings joy to both those passionate about steam locomotives, as well as those who want to relax admiring the beauty of wild nature. Narrow gauge railway from Moldovita was built by Louis Ortieb, a sawmill owner in Munich, and was opened in 1888 for the transport of wooden mass. Originally, the route was 23.9 kilometers long, but over the years the route has been developed and the whole system has reached in 1987 a length of 73 km. Line of Moldovita was used until 2001 for transportation of wooden mass. Starting July 2005 this line is operated by a private company, S.C. Calea Ferata Ingusta S.R.L. (Narrow Railways LLC) for tourism purposes and the current route has a length of 10.5 km. Tourist train with steam loco in Bukovina. Narrow gauge railway from Moldovita was built by Louis Ortieb, a sawmill owner in Munich, and was opened in 1888 for the transport of wooden mass. Originally, the route was 23.9 kilometers long – from Moldovita to Rososa – but over the years the route has been developed and the whole system has reached in 1987 a length of 73 km. Line of Moldovita was used until 2001 for transportation of wooden mass. Starting July 2005 this line is operated by a private company, S.C. Calea Ferata Ingusta S.R.L.(Narrow Railways LLC, under the command of Mr. Georg Hocevar) for tourism purposes and the current route has a length of 10.5 km. The route of Hutulca begins in Moldovita village and it continues near the river with the same name. Access to departure station is quite easy since there are signs in both Romanian and English that lead visitors there. Along the entire route, which ends in Argel village, you will be able to admire the picturesque landscape of Bukovina, dominated by gentle hills, haystacks collected from the large fields and old settlements built using local architectural model. Mocanita Hutulca is today a charming tourist attraction of the whole region and brings joy to both those passionate about steam locomotives, as well as those who want to relax admiring the beauty of wild nature. Tourists arriving in this area of Bucovina have the opportunity to visit other famous attractions in Moldovita, such as Moldovita Monastery or the Museum of Painted Eggs – Lucia Condrea. Moldoviţa Monastery is a beautiful place of worship enrolled in UNESCO World Heritage List since 1993. Access to this area is done very easily, Moldovita being located at a distance of about 30 km from the city of Campulung Moldovenesc and about 70 km...

Overall: 2.2 stars. Pros: Cultural significance: It's a piece of history and a unique experience to ride on one of the few remaining narrow-gauge railways. Cons: Comfort: 2 stars - cramped and uncomfortable seats, harsh bumpy ride, and the train frequently jerks, making it difficult to hold onto your phone or camera. Be sure to always hold on to something. Route: 1 star - runs parallel to the road, nothing spectacular, passes through 3 villages. You can easily do it by car faster and more comfortably. Experience: 2 stars - online booking doesn't allow online payment, only cash at the counter. Paid parking near the station, no change given, you end up paying an extra hour if you don't have change. Parking is not covered. Price: 1 star - 60 lei/person/round trip. Not justified at all, the summer carriages are not the old ones, but rather boxes made of rectangular pipes and angle irons, which do not retain anything of the special character of the old trains. Overall, the experience was not worth the money. If you're looking for a comfortable and scenic ride, this is not it. However, if you're interested in history and want to experience a unique piece of Romanian culture, it may be worth it for you. Additional notes: The staff at the station and on the train weren't friendly nor helpful.

Am fost cu mocănița Huțulca, de la Moldovița la Argel. A meritat? Clar NU! Tl;dr - 2.2 stele. Cu indulgență și respect pentru cei ce muncesc in Mocăniță. Hai sa va spun și de ce: Comfort: 2 stele - scaune înghesuite pe care nu încap 2 persoane, sunt tari si foarte incomode, mai ales pentru că traseul, deși este oarecum drept, este prost întreținut și te zgâlțâie, locomotiva smucește destul de des si ai toate șansele sa scapi din mana telefonul sau orice alt dispozitiv de captare a imaginii pe care l-ai putea avea pregătit sa capturezi potențialul epic al experienței. Nu mai zic de ce se poate întâmpla dacă ai neșansa să fii in picioare sau într-o poziție mai puțin echilibrată... Traseu: 1 stea - merge efectiv paralel cu drumul, fix lângă el, intre Moldovița și Argel, nimic spectaculos, treci prin 3 sate. Poți face lejer cu masina personală, mai repede, mai confortabil. Experiența: 2 stele. Faci rezervare online, nu poți plăti online, doar cash, la ghișeu. Ai parcare plătită langa gara, 2 lei ora, parcometrul nu da rest, și ajungi sa plătești minim o ora in plus daca nu ai mai mărunt de 10 lei. Parcarea nu e acoperita deși ar putea fi. La Argel, 30 - 40 min pauză. Câteva terase unde Poți mânca ceva grătareala, bea apa, suc, limonadă, socată, bere normala sau craft, vin fiert sau tot felul de tării produse local (nu mă pot pronunța asupra calității mâncării , nu mha îmbiat absolut nimic, dar bănuiesc că este ca cea de iarmaroc). Când ajungi in gara Argel te întâmpină ospătarii de la terase care fac din mâna ca niste roboței, e un pic freaky dar îi înțeleg, mai ales după un weekend torid ca cel din care tocmai am ieșit și mai ales pentru că fac asta zi de zi tot anul, sau mă rog, când are mocănița traseu. La întoarcere este foarte plictisitor, la fel de incomod, mai ales că nu ai cine știe ce peisaj, iar daca mai e si cald... Dacă vrei sa faci o reclamație doamna de la ghișeu mai că te ignoră și te mai si dă la o parte sa ia banii următorului turist de bună credință. Importanța culturala - 5 stele. Este o bucățică de istorie și ma bucur că am avut ocazia și am putut sa o experimentez. Este printre puținele căi ferate cu ecartament îngust care sunt încă în funcțiune. Mare păcat că instituția care a aprobat privatizarea nu s-a asigurat că anumite standarde de calitate și siguranță sunt îndeplinite. Preț - 1 stea. 60lei/pers/dus-intors. Nu mi se pare deloc justificat prețul, ar merita 20lei tops, vagoanele de vara, pe lângă lipsa de confort, nu sunt dintr-acelea vechi, ci niste cutii din țeavă rectangulara si cornier, care nu păstrează nimic din caracterul special al trenurilor de odinioară, adica mai nimic din experiența pe care o cauți...

Încep prin a preciza că este nevoie de rezervare cu cel puțin o zi înainte. Am încercat să rezervăm locuri adiționale în ziua plecării și nu s-a mai putut, deși în vagon au mai fost locuri libere. Nu mă plâng, ăsta e sistemul, ne conformăm. Traseul pe ruta către Argel trece majoritar printre locuințe și drumul ce leagă cele două localități. Din nou, nu mă plâng. M-am documentat în prealabil, dacă asta ar fi fost un inconvenient pentru mine, nu aș mai fi venit. Trenul este tras de o locomotivă cu aburi, aceasta fiind principala atracție a călătoriei. Totuși ar trebui să se știe că locomotiva degajă fum, tăciuni, funingine, etc., așa funcționează, nu are nimeni ce face. Deci pentru evitarea inconvenientelor legate de inhalarea fumului sau murdărirea hainelor, bine ar fi ca ușile și ferestrele primelor vagoane să fie ținute închise. Legat de "ținuta de drum" a vagoanelor, trebuie ținut cont că se pot resimți șocuri la accelerare/frânare și balans lateral din cauza liniei denivelate. Lucru de așteptat dată fiind vechimea. Face parte din experiență. La capăt de linie vă așteaptă tarabagii cu mâncare. La suprapreț, ca la orice obiectiv turistic din lumea asta. Produse de casă, manipulate cu mâna goală, tradițional, ca la țară. Cui îi convine, cumpără, cui nu, nu. Se poate mânca înainte de îmbarcare, se poate lua pachet sau se poate sta așa, cred că majoritatea oamenilor pot sta nemâncați trei ore fără să moară din cauza asta. Per total experiența a fost una plăcută și merită mult mai mult decât steluța pe care am s-o las eu aici. Steluța este pentru panoul simpatic care te întâmpină în gară, precum și pentru stimabilul gestionar al contului "Gara Mocănița Huțulca, Moldovița", care înțelege farmecul Mocăniței mult mai bine decât "inculții" care lasă recenzii negative. Este pentru acest ilustru cunoscător al tainelor feroviare, care se trezește la 4 dimineața pentru a-și oferi trupul și sufletul (pe gratis, se pare) unor ingrați ordinari, căruia doresc să-i adresez - la persoana a doua - câteva idei, după cum urmează: "1. În momentul în care turiștii arată nu înțeleg farmecul Mocăniței, vii și explici că e șina veche, că așa funcționează locomotiva cu motor pe aburi, că traseul nu a fost conceput (cu toate că este expoatat) în scop turistic. Dar frumos, nu privi turiștii de sus, nu îi persifla. În momentul în care turiștii semnalează deficiențe în relația cu personalul, nu răspunzi pe un ton superior că angajații se trezesc la 4 dimineața. Turiștii care plătesc biletul, cred eu, au și locuri de muncă. Pe cale de consecință, și ei se trezesc dimineața. Sau nu dorm noaptea. Asta nu dă dreptul nimănui să fie nesimțit. În momentul în care ți se semnalează că nu există organizare, nu te superi. Bagi la cap și dai mai departe, astfel încât pe viitor să existe organizare. Că dacă montezi vagoane tip cușcă imediat în spatele locomotivei cu aburi sau dacă le pui în circulație pe vreme nefavorabilă, nu mai ești un ilustru cunoscător al tainelor feroviare, caz în care nu mai răspunzi obraznic turiștilor, ci îți...