A Torockói-hegység vagy Torockói-havasok az Erdélyi-szigethegység délkeleti része, az Erdélyi-érchegység északkeleti nyúlványa. Északkelet-délnyugat irányban húzódik, főleg az Aranyos és a Maros völgye között fekszik, de északkeleti vége Tordától északra már a Mezőségre fut ki. A Torockói-hegység része a Bedellői-havasok. Itt található többek között a Remetei-szoros, de erről majd később lesz szó. A Remetei-szoros szurdokvölgye előtt található a Kolostor-szoros és Remetekolostor falu. Utóbbi központjában fekszik a Remetei kolostor. Remetekolostor korábban Remete falu része volt, de 1956 körül különvált 156 lakossal.
Remetekolostort Torockóról két úton is megközelíthetjük: ha kicsit többet szeretnénk gyalogolni, akkor az 1000 méter magasan fekvő Remete községből ereszkedjünk le a völgybe (4 km), ha kevesebbet, akkor Tövis felől gépkocsival is elérhető.
A kolostor Erdély egyik legrégebbi ortodox egyházi emléke. A régi templom építési korát sokáig nem lehetett pontosan behatárolni, de 1988-ban helyreállítási és állagmegóvási munkákra került sor, mivel az épületben éveken keresztül árvizek hozta üledék és megnövekedett szintű talajvíz állt. Megmentéséért a templomot 1988-ban 2.08 méterrel megemelték. Akkor derült fény arra, hogy a kolostor falait belül több réteg freskó díszíti. Bár a 9 réteg falfestmény 1,50 méter magasságig tönkrement, a megmaradt, sokrétű freskó egyik rétegét állítólag a XIV. századra datálják. Ezen a rétegen szerepelt az 1377-es évszám. A bejárat felett elhelyezett kőtáblán látható évszám arról tudósít, hogy a templomot először Mátyás király uralkodása idején festették le.
A kolostor eldugott, távoli helyének köszönheti szerencsés megmaradását. Sikeresen átvészelte az 1762-es osztrák templomrombolást, amikor állítólag császári parancsra több tucat ortodox templomot és kolostort romboltak le, mivel a hívek nem akartak átállni a görög katolikus vallásra. A kolostor régi templomának freskókészítését Mátyás király is adománnyal támogatta. Belső díszítései az évszázadok folyamán többször is megsérültek, ezért újrafestették azokat. 1785-től 1940-ig egyszerű templomként működött, majd 1940-től ismét szerzetesi kolostor lett. 1926-1930 között árvizek miatt 4 éven át iszap- és kőhordalék állt a templomban, amit tovább tetőzött a talajvíz állandó magas szintje is. 1955-től női szerzetesek vették át a kolostort, amely az elmúlt évtizedekben folyamatosan gazdasági épületekkel, műhelyekkel és lakóépületekkel bővült. A műhelyekben az apácák kézzel szőtt szőnyegeket és különféle népművészeti kézimunkákat készítettek és készítenek a mai napig. 1959-től a kommunisták kiűzték az apácákat. 1964-ben a régi templomot újból restaurálták. 1972-ben engedélyezték újra a kolostor működését, és azóta újabb részlegek nyíltak meg: hímzőrészleg, kötöde, pékség, iskola, könyvtár, orvosi rendelő és egy múzeum is a kolostor régi iskolájában, ahol a kolostor középkori kegytárgyaiból, ikonokból és szentírásokból rendeztek be kiállítást. 1982-1988 között felépült az új, jóval...
Read moreMănăstirea de la Râmeţ este unul dintre cele mai vechi aşezăminte ortodoxe din Transilvania, fiind construită undeva înainte de anul 1377...este un monument arhitectural unic, având doar două intrări în altar, una ţinând loc de uşi împărăteşti, iar cealaltă de uşi diaconeşti...situată în Munţii Trascăului, pe lângă râul Geoagiului, într-un loc numit „Valea Mănăstirii”, străjuită de stânci impresionante, bisericuţa cu hramul “Izvorul Tămăduirii” ţine ascunse în ziduri destul de multe taine...cu ocazia lucrărilor de restaurare din anii 1987-1988 au fost identificate pe pereţii interiori ai bisericii mai multe straturi de picturi datând din anii 1300, 1310, 1377, 1450, 1483, 1600, 1741 şi din 1809...picturile din 1483 au fost executate de zugravul Mihu, iar cele din 1741 de zugravul Grigore Ranite...la 13 iunie 1761, generalul austriac Adolf Buccow a dat ordinul de dărâmare a tuturor mănăstirilor din Transilvania...un an mai târziu, la 20 august 1762, aşezământul monahal de la Râmeţ, unul dintre cele mai puternice centre ortodoxe din Ardeal, a fost distrus de armata austriacă...ansamblul monahal a fost refăcut în anii următori, apoi a fost din nou distrus de armata habsburgică la 23 decembrie 1785...aşezământul a devenit biserică de mir în 1826...a avut şi o şcoală bisericească care a dat numeroşi preoţi şi cantori pentru bisericile din jur...întreţinea relaţii cu Ţara Românească...în 1932 a redevenit mănăstire...în 1960 a fost desfiinţată şi transformată în centru turistic, iar în 1982 a redevenit mănăstire...biserica a fost restaurată între anii 1987-1989, iar ansamblul monahal în 1998...biserica nouă cu dublu hram „Adormirea maicii Domnului” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” datează din 1982, fiind sfinţită la 30 iunie 1992...picturile murale au fost executate între anii 1990-1992...aleasa podoabă a Râmețului o constituie astăzi biserica nouă care îmbină, păstrând stilul tradițional, elemente arhitectonice din toate provinciile românești...piatra de temelie s-a pus în 1982 și lucrările au durat peste zece ani, fiind conduse de regretatul preot Ioan Grecea, care fiind și inginer a întocmit și proiectul...pictura a execut-o maestrul Grigorie Popescu cu echipa lui...cu prilejul hramului bisericii noi, la 29 iunie 1992, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist dimpreună cu un mare număr al membrilor Sfântului Sinod a sfințit biserica în prezența unei mulțimi imense din Transilvania și din toată țara...a doua zi, pe 30 iunie, s-a proclamat în mod festiv canonizarea Sfântului Ierarh Ghelasie...la Mănăstirea Râmeţ poate fi vizitat un muzeu în care sunt expuse colecţii de icoane pe lemn şi pe sticlă, obiecte de cult, cărţi vechi, numismatică, piese de...
Read morePropodavuirea Cuvantului lui Dumnezeu ,samanta care duce la rod.
Atunci când un pastor încearcă să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu prin repetări și prelungiri nejustificate, pot apărea mai multe dificultăți:
Pierderea atenției congregației: Oferirea de mesaje repetitive și lungi poate duce la scăderea interesului și atenției enoriașilor. Oamenii pot deveni plictisiți și pot pierde conexiunea cu mesajul. Confuzie: Repetarea excesivă a unor idei poate genera confuzie, în special dacă nu este clar ce se dorește a fi subliniat. Enoriașii pot să nu înțeleagă esența mesajului. Ineficiență în comunicare: Un mesaj care ar putea fi transmis într-un mod clar și concis devine ineficient atunci când este prelungit fără un scop clar. Acest lucru poate diminua impactul spiritual al predicii. Saturarea informațională: Prelungirea predicii fără a aduce noi perspective sau revelații poate duce la o saturație informațională, unde ascultătorii simt că nu mai pot absorbi nimic nou. Percepția negativă asupra predicii: Enoriașii pot dezvolta o percepție negativă asupra predicii și a pastorului, considerându-l plictisitor sau incapabil să comunice eficient. Timpul și programul: O predică lungă și repetitivă poate afecta programul general al slujbei, generând întârziere și, în unele cazuri, frustrări în rândul enoriașilor care au alte angajamente. Lipsa de relevanță: Dacă mesajul nu este adaptat la nevoile și problemele actuale ale comunității, repetarea ideilor vechi poate face ca predica să pară irelevantă. Scăderea angajamentului: O predică lungă și monotonă poate duce la scăderea angajamentului enoriașilor față de biserică și activitățile acesteia, contribuind la o participare mai scăzută în viitor. Pentru a evita aceste dificultăți, este important ca pastorii să se concentreze pe claritate, concizie și relevanță, asigurându-se că mesajul este bine structurat și captivant pentru audiență.
2 Martie...
Read more