Mănăstirea Bistrița din Vâlcea (situată în satul Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea) este un veritabil simbol al spiritualității și culturii românești, cu o istorie care se întinde pe mai bine de cinci secole .
🏛️ Istorie și ctitorii
În jurul anilor 1492‑1494, boierii Craiovești (Barbu banul Craioveștilor) au ridicat lăcașul de la temelie; prima atestare documentară apare în Hrisovul de danie din 16 martie 1494 (semnat de Vlad Vodă Călugărul) .
În 1497 au fost aduse de la Constantinopol moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, păstrate și astăzi în mănăstire .
A suferit distrugeri masive în 1509 în timpul expediției lui Mihnea cel Rău, fiind reconstruit între 1515–1519 cu sprijinul lui Neagoe Basarab și pictat de meșterii Dumitru, Chirtop și Dobromir .
După cutremurul din 1838 a fost reconstruit între 1846–1855 în stil neogotic și pictat de Gheorghe Tattarescu (1850) .
🎨 Artă, cultură și patrimoniu
Mănăstirea a găzduit prima tiparniță din Țara Românească; în 1508 ieromonahul Macarie a tipărit Liturghierul slavon, considerată prima carte tipărită pe pământ românesc .
În 1573, ieromonahul Eftimie a redactat primul act monastic documentat în limba română (Zapisul din 1573) – al doilea după scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung .
Tot aici, Mihail Moxa a tipărit una dintre primele cronici universale în limbă slavonă (1620) și Pravila de la Govora (1640) .
🚧 Epoca modernă
În 1948 a devenit mănăstire de maici, iar în 1959 a fost desființată de către regimul comunist; după 1984 viața monahală a fost reînființată, reîncepând restaurarea clădirilor și a valorilor de patrimoniu .
Din 2003 funcționează în incintă un Muzeu al tiparului și cărții bisericești vâlcene, iar ansamblul este clasificat ca monument istoric (cod VL‑II‑a‑A‑09666) .
🕍 Ce poți vedea la fața locului
Biserica mare, dedicată Adormirii Maicii Domnului, cu pictură realist‑monumentală de Gheorghe Tattarescu (1850) .
Bisericuța Bolniței (1520–1521), decorată în tradiție paleologă târzie, dedicată „Schimbării la Față” .
Moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, prețuite de numeroși pelerini de 20 noiembrie (ziua hramului) când racla este scoasă afară pentru închinare .
🧭 Atracții și împrejurimi
Peștera Liliecilor, situată în stânca de deasupra mănăstirii — acces vizitat doar cu permisiune — traseul durează aproximativ 15 minute .
Trovanții din Costești, un muzeu în aer liber cu formațiuni geologice spectaculoase, la intrarea în comună .
Mănăstirea Arnota (fundată în 1633, cu influențe brâncovenești), situată la scurtă distanță prin Cheile Bistriței .
Moara cu joagăr de la Ciorobești, accesibilă pietonal din DJ 646A, un ansamblu pitoresc pe malul Râului Pietreni .
ℹ️ Informații practice
Aspect Detalii
Hram Adormirea Maicii Domnului; hramul Cuv. Grigorie – 20 noiembrie Program Deschis zilnic non-stop (informație neoficială referitoare la site‑ul turistic) Cazare Există facilități turistice în incintă, inclusiv...
Read moreAșezată în apropierea satului Bistrița din comuna Costești – Vâlcea, pe valea pitorească a râului cu același nume, Mănăstirea Bistriţa este, de peste cinci veacuri, sălaș pentru moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. De remarcat este faptul că în complexul monahal de la Bistrița s-a instalat prima tiparniță din Țara Românească. uţină lume ştie că Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul, din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, adăposteşte două biserici rupestre, unice din multe puncte de vedere, una veche de opt secole. Ele au ascuns de-a lungul veacurilor moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, obiectele de artă şi odoarele mănăstirilor şi ale multor domnitori. Mii de credincioşi vizitează an de an două mănăstiri celebre în întreaga ţară: Bistriţa şi Arnota, ambele din Costeşti – Vâlcea, fără măcar să fi auzit sau să fie curioşi să descopere comoara din munţi si anume peștera Sfântului Grigorie Decapolitul sau Peștera Liliecilor. Ce-i drept – este protejată foarte bine de maicile de la Bistriţa, în îngrijirea cărora se află - Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul care este una şi aceeaşi cu Peştera Liliecilor, loc ce adăposteşte două bisericuţe unice în ţară. În curtea Mănăstirii Bistriţa - Vâlcea, doar un mic indicator din lemn arată direcţia spre Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul - loc care a adăpostit de-a lungul veacurilor moaştele acestuia. Drumul porneşte din curtea mănăstirii, dar nimeni nu spune şi prea puţin s-a scris despre bisericile rupestre atât de speciale pe care le ascunde muntele în „măruntaiele” sale. Deşi se aseamănă pe alocuri cu mult mai celebra Şinca Veche, bisericile de la Bistriţa - Costeşti sunt diferite. În comparaţie cu alte peşteri din ţara noastră, cea a Sfântului Grigorie Decapolitul pare mică, mai ales că doar o porţiune este deschisă vizitatorilor, fără stalactite, stalagmite sau alte minunăţii subpământene atât de căutate de către turişti. Peştera ascunde însă două bijuterii ale artei religioase medievale: două bisericuţe la care s-au închinat de la oameni simpli, la călugări, ierarhi şi voievozi. La sfintele altare au slujit ieroschimonahi care au transformat locul într-o adevărată „sală a tăcerii” spirituale, cum o descria părintele Dumitru Bălaşa. Mormintele unor sihaştrii se păstrează încă prin ungherele întunecate ale spaţiului subteran, în locuri în care vizitatorii...
Read moreMănăstirea Bistriţa, cu biserica având hramul “Adormirea Maicii Domnului”, este una dintre cele mai importante aşezãri monastice şi culturale din Ţara Românească, fiind o ctitorie din anii 1492-1494 a fraţilor Craioveşti (respectiv Barbu – devenit monahul Pahomie, Pârvu, Danciu şi Radu Craiovescu). În 1509, ansamblul monahal a fost în mare parte dărâmat din porunca domnului Mihnea cel Rău, care intrase în conflict cu boierii Craioveşti din cauza politicii sale autoritare. În perioada 1515-1519, în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craioveşti au reconstruit biserica şi chiliile, iar meşterul zugrav Dobromir din Târgovişte, ajutat de Dumitru şi Chirtop au executat picturile murale interioare. Ulterior, frecventele jafuri ale tâlharilor au provocat mari stricăciuni mănăstirii, fapt care a determinat pe domnul Constantin Brâncoveanu să renoveze ansamblul monahal în anii 1683-1684. În 1820 biserica mănăstirii a fost repictată din iniţiativa marelui ban Grigore Brâncoveanu. Avariate grav de cutremurul din 11 ianuarie 1838, biserica şi clădirile anexe au fost rezidite în anii 1846-1855, sub domniile lui Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei. Biserica mănăstirii, reziditã în stil neogotic, după planurile arhitecţilor Johann Schlatter şi Julius Freiwald, a fost pictatã în interior, în 1855, de Gheorghe Tattarescu. La mănăstirea Bistriţa se pãstreazã moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, aduse aici de Barbu Craiovescu în 1497. Din vechiul ansamblu, ctitorit de boierii Craioveşti, se mai pãstreazã doar biserica-bolniţă cu hramul “Schimbarea la Faţã”, construitã în anii 1520-1521 şi pictată imediat dupã aceea, iar în 1710 i s-a adãugat un pridvor. La mănăstirea Bistriţa a fost instalată, la începutul secolului 16, prima tiparniţă din Ţara Românească de cãtre ieromonahul Macarie, de sub teascurile căreia a apărut, la 10 noiembrie 1508, din iniţiativa domnului Radu cel Mare, ”Liturghierul” în limba slavonã, prima carte tipărită în...
Read more