Peştera Şugău — Attraction in Suseni

Drumul lung si prafos pana la pestera, nu a speriat pe nimeni. Locuri de parcare sunt foarte putine, dar ne-am descurcat si noi si ceilalti care au dorit sa vada pestera. Am luat apoi coasta la picior si am ajuns la "birouri" (cabana celor ce gestioneaza pestera). Din pacate baiatul de acolo nu intelegea nimic romaneste, ceea ce poate face neplacut totul. Curat, inclusiv cele doua toalete situate un pic mai sus in laterala cabanei, extrem de important pentru un turist care bate cale lunga. Am urcat la pestera (drumul e abrupt, insa poti urma poteca marginita de balustrade la lemn, fara graba). La poarta intrarii in pestera, mai era un grup, care il astepta pe baiatul de la bilete sa le fie ghid. Noi am intrat cu 20 min dupa ei, cu un alt ghid, care vorbea romaneste si care avea un zambet permanent pe fata si o bucurie de a fi cu oameni : Kriszta Biro. O frumusete de tanara, joviala, glumind mereu cu noi inainte de intrare, ne-a dat lanterne de mana si primele indicatii. Apoi am intrat. Mereu atenta la noi, la siguranta noastra, ne astepta apoi sa ne arate minunatiile - pe langa stalactite si stalagmite si combinatiile dintre ele, aici mai sunt si coralite. Am vazut, la lumina lanternelor, pomul de Craciun, pe Fecioara Maria, l-am vazut si pe Mos Craciun... Cele mai frumoase au fost povestile Krisztei - despre sticlele cu alcool lasate in pestera, despre greselile haioase din exprimare, despre experienta de a ramane in intuneric profund in pestera si puterea de a iesi la lumina mai apoi, despre acustica, niveluri de explorare ale pesterii, despre lilieci, despre multe altele. Desi e un traseu relativ scurt, cu povestile si cu deschiderea spre oameni, au reusit sa faca din vizitarea pesterii o bucurie frumoasa. Nu mai pui ca unei fetite i se facuse frig si Krista i-a dat hanoracul ei. La iesire sa treceti pe la Izvorul iubirii, apa e buna si rece. (noi am lasat in apa din vale, langa masini) berile la rece pe cand ne-am intors erau exact cum trebuie - habar nu aveam de povestea ghidului ce isi lasa bautura in pestera. Felicitari si...

The unpaved road to this place is in good condition. The cave is situated in a beautiful forest area. There are many information panels on the path to the cave, describing the flora and the fauna in the area.

The cave can be visited only with guide, with electric torches. Our guide was somehow bored but finally nice. He did not allowed me to take photos with the phone. The cave is not spectacular, but combining with the forest nearby it is a nice...

Dea gara Voslobeni se merge o ora jumate pe drum forestier, in ultimele 10 minute se urca putin abrupt panaa intrarea in pestera. Langa pestera sunt mai multe locuri de popas, din lemn, cu masute, cos de gunoi si acoperis. Drumul parcurge satul, apoi se merge prin padure, de-a lungul unui parau. Separat este si un drum pentru masini, pana la locul unde se urca pe poteca spre pestera. Cand am fost noi ( data recenziei ), pesteta este inchisa, desi in mod normal se intra din ora in ora, de la 10-17, si am fost singuri pe traseu in afara de 3 turisti care venisera cu masina proprie. Pana la pestera este traseu Triunghi galben din Izvoru Muresului, dar nu este bine marcat si trebuie urcat si coborat un munte ( altitudinea maxima 1200-1300 m ), fiind destul de lung ( 4-5 ore ) si nici nu sunt turisti pe acolo. Sau pe la Vf Arama Neagra, pe banda albastra ( 2 ore jum ). De la pestera se ajunge in 2 ore jum le Vf. Sipos. De asemenea, din aproapierea pesterii se face un teaseu spre Gheorgheni ( sunt...