Monument on Magura Hill — Attraction in Târgu Ocna

Recomand cu mare placere. Monumentul Eroilor de pe Măgura Ocnei din orașul Târgu Ocna este un monument comemorativ al militarilor români morți în Primul Război Mondial, ridicat între anii 1925-1928 la o altitudine de 520 m într-un punct important al arealului în care, Armata României a dus luptele de apărare necesare susținerii frontului de la Oituz. Construcția este situată pe dealul Măgura, lângă mănăstirea Măgura Ocnei, care a servit drept spital de campanie în 1917 Monumentul Eroilor de pe Măgura Ocnei a fost ridicat în aceeași perioadă cu Mausoleul de la Mărășești, Mausoleul de la Mărăști și Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, în memoria a celor peste 14.000 de ostași români căzuți în Primul Război Mondial[9] pe frontul de la Oituz-Coșna-Cireșoaia.[7] Fondurile necesare pentru această construcție au fost adunate prin subscripție publică de către Mihai Teodoru, inițiatorul acestui proiect, sprijinit de arhitectul Constantin Ciogolea[6], fiu al orașului stabilit la București și proiectant al construcției.[9] La punerea pietrei de temelie, în 1925, a asistat și principele Carol, fost comandant onorific al vânătorilor de munte, în război. Lucrările de construcție au fost executate de către un colectiv format din 40 militari, zidari, pietrari și cioplitori, coordonați de plutonierul de geniu Gheorghe Angheluță.[9] Piatra cioplită[7] folosită la ridicarea monumentului a fost exploatată de la[9] 300 sute de metri distanță.[8] Fasonarea acesteia s-a făcut la locul exploatării, conform cu specificațiile proiectului, apoi materialul rezultat a fost transportat cu tărgile. Schela care a ajutat la ridicarea monumentului a fost făcută din lemn de mesteacăn. Alte materiale de construcție precum cimentul, varul, nisipul au fost urcate pe deal din oraș în căruțe cu două roți, iar pe schelă, cu...

Monumentul Eroilor de pe Măgura Ocnei a fost ridicat în aceeași perioadă cu Mausoleul de la Mărășești, Mausoleul de la Mărăști și Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, în memoria a celor peste 14.000 de ostași români căzuți în Primul Război Mondial pe frontul de la Oituz-Coșna-Cireșoaia. Fondurile necesare pentru această construcție au fost adunate prin subscripție publică de către Mihai Teodoru, inițiatorul acestui proiect, sprijinit de arhitectul Constantin Ciogolea, fiu al orașului stabilit la București și proiectant al construcției. La punerea pietrei de temelie, în 1925, a asistat și principele Carol, fost comandant onorific al vânătorilor de munte, în război. Lucrările de construcție au fost executate de către un colectiv format din 40 militari, zidari, pietrari și cioplitori, coordonați de plutonierul de geniu Gheorghe Angheluță. Piatra cioplită folosită la ridicarea monumentului a fost exploatată de la 300 sute de metri distanță. Fasonarea acesteia s-a făcut la locul exploatării, conform cu specificațiile proiectului, apoi materialul rezultat a fost transportat cu tărgile. Schela care a ajutat la ridicarea monumentului a fost făcută din lemn de mesteacăn. Alte materiale de construcție precum cimentul, varul, nisipul au fost urcate pe deal din oraș în căruțe cu două roți, iar pe schelă, cu scripete manuale. La 6 august 1928 a fost făcută inaugurarea construcției, în prezența autorităților civile și militare, a populației din zonă și a elevilor de la mai multe școli. La etajul I a fost montat un ceas mecanic care acționa la fiecare jumătate de oră un clopot aflat la etajul II, ceasornicarul Neculai Nălboc urcând săptămânal pentru armarea...

Merită să ne amintim cu recunoștință de cei ce au căzut pentru țară.Monumentul făcut să dăinuie are totuși nevoie de ceva îmbunătățiri.Aerisirea încăperilor nu știu cum se face pe perioada vizitării acestuia de către turiști . Florile ar putea fi naturale și nu de plastic.De remarcat, pe drumul de acces sunt bănci de piatră pe care sunt trecute numele unor bătălii importante din istoria românilor: Rovine, Calugareni,Plevna, Podu Înalt.Acestea ar trebui întreținute ,altfel se deteriorează.Păcat că sunt turiști care aruncă:Pet uri ,doze și ambalaje:fraților nu vine serviciul de salubritate acolo, respectați natura! Cei care urca fac totuși un efort, să ajungă la monument sau la mănăstire, altceva nu este de văzut,deci ar trebui sa fie niște oameni de bun simț ! Update 2024:in Joia Mare era inchis, pe ușa program de vizitare doar de vineri pana duminica. Ar merita o reîmprospătare acest monument, curățare unde este cazul inlocuire elemente deteriorate - ce se vedeau la exterior. As vrea ca si drumul sa fie prevazut peste tot cu parapeti de siguranță, și daca se poate sa se incerce a se face mai lat - este foarte ingust pe unele porțiuni daca se intalnesc 2 mașini trebuie să fi un expert in condus(panta de 10%, curbe stranse) . Poate dacă primăria municipiului Tg.Ocna ar investi intr-o telegondola, turismul și localitatea ar avea de câștigat. Fonduri europene există, dar...