Situată într-o zonă montană izolată, la circa 36 Km vest de Târgu Jiu, Mănăstirea Tismana este considerată a fi ctitorită de Sfântul Nicodim (de la Tismana) și sfințită în anul 1377 cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Într-o narativ mai romanțat, dar amintit în multe ghiduri turistice și religioase, Nicodim (născut în sudul Serbiei, dar cumva de origine vlahă, posibil aromână), după o perioadă de mari realizări pe Muntele Athos, pleacă însoțit de un grup de ucenici și ei sud-dunăreni, să găsească locul de construire a unei biserici conform unei viziuni divine. Locul este găsit aici la Tismana și ridică o primă biserică din lemn de tisă, de unde, probabil, și numele de Tismana. Pe fundațiile acesteia, cu sprijinul domnnitorilor din familia Basarab, respectiv Radu I (1377-1383, el fiind fiul domnitorului Nicolae Alexandru) ridică actuala biserică de piatră, lucrările fiind continuate și cu sprijinul fiilor acestuia, Dan I și Mircea cel Bătrân. Într-o cheie istorică, trebuie amintit că Nicolae Alexandru, în timpul domniei sale (1343-1364) a înființat în 1359 Mitropolia „Ungrovlahiei” (a Țării Românești), subordonată Patriarhiei ortodoxe de Constantinopole, prin aducerea lui Iachint, ultimul mitropolit al Vicinei. Iachint, în sprijinul lucrării sale, îl aduce de pe Muntele Athos pe (Sfântul) Nicodim care se va dovedi foarte vrednic ctitorind mai multe așezăminte monahale în Țara Românească: Vodița (1369), Tismana (1377), Gura Motrului, Vișina, Topolnița și Aninoasa, iar în Țara Haţegului, Mănăstirea Prislop (la sfârșitul secolului al XIV-lea). Mănăstirea Tismana este considerată a fi cea mai veche mănăstire cu viață chinovială (viaţă de obşte în care călugării pun toate în comun şi fac toate în comun) din Țara Românească. Prin daniile primite, a ajuns foarte bogată, având și un statut de independență, cumva similar Muntelui Athos. Prin poziția sa, a avut un rol promordial în apărarea credinței ortodoxe (a se citi, scut împotriva pătrunderii catolicismului), iar prin fortificațiile sale și un loc de refugiu pentru mari personalități ale vremurilor: Neagoe Basarab, Matei Basarab, Tudor Vladimirescu. De-a lungul secolelor, mănăstirea a trecut prin mari devastări și refaceri. De amintit că peștera învecinată, a Sf. Nicodim, a adăpostit în anii grei 1944-1947 tezaurul României, acum peștera fiind amenajată ca muzeu al acestui eveniment special. Din anul 1949, mănăstirea devine...
Read moreO mănăstire care a durat peste secole, cu o istorie zbuciumata, dar frumoasa, ctitorita de Sf.Cuvios Nicodim intr-un loc îndelung căutat la indemnul Maicii Domnului, este Mânăstirea Tismana, sub muntele Stârmina, lângă o cascada unde șiruri de culmi cu reliefuri capricioase, râuri bogate in păstrăvi, nuceturi si livezi de castani l-au atras si a ridicat mândrețe de mănăstire dintr-un copac de tis, de la care și-a luat si numele. Este construită in stil bizantin, plan triconc, ziduri de piatră foarte groase asemeni cetatilor, cu trei turle pe naos, pronaos si pridvor si este susținută de contraforți si de pridvorul ce înconjoară pronaosul si o parte din naos. De-a lungul timpurilor datorita deselor prigoane ale păgânilor asupra tarii noastre, Mânăstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri si transformări, multe refaceri si donații din partea domnitorilor Basarabi, Radu Negru Voievod (1377-1383) si fiii acestuia, Dan I (1384-1386) si Mircea cel Bătrân (1386-1418) si a unor boieri înstăriți, mânăstirea fiind ctitorie voievodala si un puternic loc strategic ce a stat in calea năvălitorilor otomani, jefuitorilor si prădătorilor de tot felul si a luptat pentru păstrarea independentei naționale, a credinței ortodoxe, stăvilind penetrarea catolicismului la sud de Carpați. Tezaurul Mănăstirii Tismana a fost deosebit de mare, dar stricăciunile aduse mănăstirii de veacuri, a făcut sa se piardă. Acum, o parte din obiectele de valoare sunt păstrate la Muzeul de Arta al României, iar in cel al mănăstirii este o bogata colecție de picturi murale, icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărți vechi, vesminte, dar si ușile vechii biserici, originale. Biserica Mânăstirii Tismana este monument de artă si emană acest lucru prin tot ceea ce exista in ea: catapeteasmă din stejar in stil brâncovenesc cu ornamente florale, suflata in aur, icoane împărătești, iconostasul mic sculptat in lemn de tei aurit, stranele sculptate de călugări, policandrul mare din alama lustruita secolul XIX, toaca metalică de forma vulturului bicefal - stema domnitorilor Basarabi si multe altele. Mânăstirea Tismana a fost si rămâne cea mai veche vatra de cultura si un uriaș muzeu...
Read morePe langa faptul ca asfaltul este foarte bun peisajul pana la manastire este unul deosebit, trecand printr-o padure de foioase, iar pe langa sosea curge incet la vale raul Tismana. Cum te apropii de parcarea manastirii observi mareata “creatie” catarata pe o stanca. Parcarea manastirii este mare, avand locuri amenajate si pentru autocare.Din parcare ca sa ajungi la manastire trebuie urcata o panta cam abrupta de vreo 300 metri. Urcand vedem pe partea stanga niste contructii noi, aranjate frumos, curate – sunt locuintele unde sunt gazduiti pelerinii care doresc sa ramana peste noapte la manastire. Dupa urcarea dealului ajungem in apropierea portii de intrare in manastire. Aici mai este amenajata o parcare dar nu stiu daca turisti au voie sa urce cu masina pana aici. Mai admiram odata priveliste inconjuratoare si ascultam jos in vale muzica compusa de cursul raului Tismana. Prima impresie care ti-o face manastirea este ca patrunzi intr-o fortareata cu ziduri groase, in mijlocul zidului aflandu-se un turn de aparare, astazi acesta este turnul clopotnita a manastirii. La baza turnului se gasesc doua porti mari de lemn armate cu benzi de fier, fapt care te duce cu gandul din nou la fortareata. Dupa ce trecem de poarta manastirii si facem cativa pasi in interior in fata ta apare mareata biserica manastirii, in partea stanga se gaseste magazinul cu obiecte bisericesti si suveniruri, locul de unde se pot cumpara lumanari si lasa acatiste. Inaint e de a intra in magazin iti poti potoli setea la un izvor cu apa rece cristalina ce vine din inima muntelui. Intorcandu-ne in cealalta parte adica la dreapte se observa sus la vreo 20 de metri pe pereti stancosi ai muntelui Starmina, pestera...
Read more