Sihastria Monastery — Attraction in Vânători-Neamț

Mânàstirea Sihàstria din judeţul Neamţ – scurt istoric

Prima Bisericà a Mânàstirii Sihàstria a fost intemeiata în anul 1655 de càtre mitropolitul Varlaam Motoc, pe care o inzestreaza apoi cu chili si cele de trebuinta. Locul ales a fost “poiana lui Atanasie” deoarece aceasta oferea conditii prielnice unei vieti de sihastrie, iar primii vietuitori au fost sapte sihastri din Manastirea Neamt, retrasi mult mai inainte prin partile locului.

La inceputul secolului XVIII –lea, repetatele incursiuni ale tatarilor au facut ca Manastirea Sihastria sa ajunga aproape o ruina. In anul 1734 Episcopul Ghedeon de Roman construieste o noua biserica mai trainica si incapatoare pe care, dupa obiceiul vremii, o inchina Manastirii Secu din apropiere. In anul 1821 lupta sangeroasa care s-a dat intre cetele eteristilor lui Alexandru Ipsilanti si turci s-a incheiat cu arderea si pradarea manastirilor din jur, dar si a bisericii de la manastirea Sihastria.

Cu sprijinul mitropolitului Veniamin Costachi, in anul 1824 au inceput lucrarile de refacere a bisericii de la manstirea Sihastria care au durat timp de 2 ani. Lucrarile de restaurare au fost conduse de renumitul „calfa pietrar” Nicolae Cerneschi din Botosani care a contribuit atat cu priceperea sa dar si cu insemnate sume de bani, devenind astfel cel de-al treilea ctitor principal al manastirii Sihastria. In atelierele Manastirii Neamt au fost lucrate noi obiecte de cult: candele si cadelnite de argint, vase liturgice si doua clopote necesare pentru a relua activitatea schitului.

In anul 1837 pentru serviciul religios din timpul iernii, la manstirea Sihastria se construieste din lemn un paraclis cu hramul Sfintilor Parinti Ioachim si Ana, doua corpuri de chilii in partea de est si de nord a manastirii iar in anul 1842 se construieste o cismea cu doua tevi care aduce apa in incinta manastirii. Un incendiu devastator care a avut loc in anul 1941 a mistuit paraclisul de lemn si o parte a chiliilor determinand mai multi calugari sa plece la alte manastiri. In anul 1942 a fost ales loctiitor de staret Parintele Cleopa deoarece parintele staret Ioanichie era batran si bolnav.

Acesta, cu sprijinul Manastirii Neamt, a refacut pana in anul 1944 incinta si chiile arse si a mai construit doua corpuri de chilii cu peste 20 de incaperi. Parintele Cleopa a reusit sa intareasca duhovniceste manastirea Sihastria si sa construiasca in anul 1946 un nou paraclis. Acesta va ramane staret la manastire pana in anul 1949 cand este trimis ca staret la Manastirea Slatina alaturi de un grup de 23 de parinti, dar revine definitiv la Manastirea Sihastria la data de 29 septembrie 1964. Manastirea Sihastria este strans legata de viata Parintelui Cleopa, care alaturi de parintele Paisie Olaru si parintele Iustin Parvu de la Petru Voda sunt unii din marii duhovnici din judetul Neamt.

Locaşuri sfinte şi sfinţite , în care s-au nevoit mari părinţi îmbunătăţiţi , ce au ajuns la măsuri duhovniceşti deosebite ! Amintim doar câteva nume : Părintele Cleopa Ilie , Părintele Paisie Olaru , Părintele Ioanichie Bălan , şi mulţi alţii ... ! Să avem parte de rugăciunile şi ajutorul...

Iată mai jos cum povestește Părintele Cleopa despre întâlnirea pe care a avut-o cu Părintele Paisie, în 1977, cu prilejul unei vizite la Athos:

„Numai ce vedem că iese un bătrânel cu barbă albă, cu capul gol: «Oriste, oriste!» Adică, pe greceşte «Poftiţi, poftiţi!» A luat‑o el înainte pe treptele acelea, noi după dânsul. Am coborât jos, acolo într‑o stâncă era peştera lui, un pârâu cu apă rece. Şi când ne‑a văzut, săracul, din multă dragostea lui, ce să ne dea el? Ne‑a dus într‑un pridvoraş aşa, cam de doi metri, unde erau o măsuţă şi un scaun. Ne‑a pus pe masă câte un pahar cu apă. (…)

După aceea, el ne‑a spus pe nume la toţi: «Părintele stareţ Victorin de la Sihăstria, părintele Ioanichie, părintele Vartolomeu Florea, părinte arhimandrit Cleopa Ilie, bine aţi venit!» Ne‑a zis pe nume la fiecare, deşi nu ne‑a mai văzut şi nici noi nu l‑am mai văzut, dar nici n‑o să‑l mai vedem, decât pe lumea cealaltă! (…) Şi pe urmă a început a se smeri el: «Tare‑i rău pentru un călugăr când îi prisoseşte numele mai mult decât faptele lui, că Mântuitorul cu vaiul i‑a ameninţat pe aceia: Vai vouă când vor prisosi numele voastre mai mult decât faptele voastre. Am fugit din Sinai aici, ca să scap de lume, şi aici a ieşit iar veste de pustnic. Eu nu sunt pustnic, eu sunt un om păcătos. Dacă aţi venit să întrebaţi ceva, întrebaţi, că vorbesc…»

Şi eu am întrebat, că aveam translator: Părinte Paisie, unde se mântuieşte omul? Aici, în prăpastia asta, cu toate stâncile deasupra lui, şi de cealaltă parte de pârâu şi dincoace? Aici sau în mănăstirea cu viaţa cea de obşte, sau în cele cu viaţa de sine? Sau în oraş, sau în sat, unde se mântuiesc oamenii? (…) Zice: «Dragii mei, cine are trei lucruri: credinţă dreaptă în Dumnezeu, smerenie şi fapte bune, se mântuieşte oriunde. Cine n‑are acestea nicăieri nu se mântuieşte». Aşa ne‑a spus. Adevărat: fapte bune, smerenie, ca să nu socoţi că ai făcut ceva bun în faţa lui Dumnezeu… Ne‑am minunat.

Şi pe urmă a întrebat Ioanichie :«Părinte Paisie, noi am vrea să întrebăm că părintele Cleopa ar vrea să rămâie în Sfântul Munte, ce zici mata, să rămâie aici?» Şi a răspuns pustnicul: «Mănăstirea voastră e misionară, unde vin multe suflete. (El ştia tot.) Părintele Cleopa dacă vine în Sfântul Munte se mântuieşte ca simplu monah, iar dacă o să stea acolo şi o să aibă multă răbdare, se mântuieşte ca...

Prima biserica a Manastirii Sihastria a fost intemeiata in anul 1655 de catre mitropolitul Varlaam Motoc, pe care o inzestreaza apoi cu chili si cele de trebuinta. La inceputul secolului XVIII –lea, repetatele incursiuni ale tatarilor au facut ca Manastirea Sihastria sa ajunga aproape o ruina. In anul 1734 Episcopul Ghedeon de Roman construieste o noua biserica mai trainica si incapatoare pe care o inchina Manastirii Secu. In anul 1821 lupta sangeroasa care s-a dat intre cetele eteristilor lui Alexandru Ipsilanti si turci s-a incheiat cu arderea si pradarea manastirilor din jur, dar si a bisericii de la manastirea Sihastria.Cu sprijinul mitropolitului Veniamin Costachi, in anul 1824 au inceput lucrarile de refacere a bisericii de la manstirea Sihastria. In atelierele Manastirii Neamt au fost lucrate noi obiecte de cult: candele si cadelnite de argint, vase liturgice si doua clopote necesare pentru a relua activitatea schitului. In anul 1837, la manstirea Sihastria se construieste din lemn un paraclis cu hramul Sfintilor Parinti Ioachim si Ana, doua corpuri de chilii in partea de est si de nord a mânăstirii. Un incendiu devastator care a avut loc in anul 1941 a mistuit paraclisul de lemn si o parte a chiliilor determinand mai multi calugari sa plece la alte manastiri. In anul 1942 a fost ales loctiitor de staret Parintele Cleopa deoarece parintele staret Ioanichie era batran si bolnav. Acesta, cu sprijinul Manastirii Neamt, a refacut pana in anul 1944 incinta si chiile arse si a mai construit doua corpuri de chilii. Parintele Cleopa a reusit sa intareasca duhovniceste manastirea Sihastria si sa construiasca in anul 1946 un nou paraclis. Acesta va ramane staret la manastire pana in anul 1949 cand este trimis ca staret la Manastirea Slatina, dar revine definitiv  în anul 1964. Manastirea Sihastria este strans legata de viata Parintelui Cleopa, care alaturi de parintele Paisie Olaru si parintele Iustin Parvu sunt unii din marii duhovnici din judetul Neamt. Biserica centrala a manastirii Sihastria, cu hramul “Nasterea Maicii Domnului” a fost pictata si...