Natural Park Vanatori Neamt — Attraction in Vânători-Neamț

Parcul Natural Vânători Neamț înseamnă mult mai mult decât locul unde trăiesc zimbrii României. Nu puteți trece ca turiști prin Neamț fără să intrați și în „Ținutul Zimbrului”. Parcul Natural Vânători Neamț înseamnă însă mult mai mult decât locul unde trăiesc zimbrii României. Întins pe o suprafață de aproape 31 mii de hectare, din care peste 26 mii de hectare numai pădure,în partea nordică a județului Neamț, parcul adăpostește o diversitate de valori culturale, istorice și naturale. Aici puteți vedea specii rare, sau aflate pe cale de dispariție, cum ar fi ursul brun, râsul, vidra, pisica sălbatică, cerbul carpatin, căpriorul și, bineînțeles, zimbrul. Pe teritoriul parcului național se află comunele Crăcăoani, Agapia, Vânători-Neamț și stațiunile Băltățești și Oglinzi. Nu mai puțin de patru arii protejate se află aici. Este vorba despre „Pădurea de Argint”, „Codrii de Aramă”, „Rezervația de stejar Dumbrava” și „Rezervația de zimbri Dragoș Vodă”. Într-o zi, de exemplu, ați putea pleca de la Mănăstirea Agapia către schitul Sihla și să mergeți ore întregi printre păduri seculare sau, la fel de bine, ați putea să vizitați Mănăstirea Neamțului sau să trageți o fugă până în rezervația cu zimbri.

Iar dacă vă pasionează cinematografia românească, trebuie să mai știți că în Parcul Vânători Neamț s-au filmat în anii 70 „Frații Jderi” și „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475”.

Când pleci din Târgu Neamț, în drum spre Pipirig, imediat ce treci de drumul ce duce la Mănăstirea Neamț, pe partea dreaptă se vede drumul ce duce spre centrul de vizitare al Parcului Natural Vânători Neamț. Este o locație ce are multe de oferit.

Pentru a te familiariza cu diversitatea speciilor de plante și animale întâlnite pe raza parcului, poți face un tur al centrului de vizitare. Pe lângă expoziția educațională privind biodiversitatea, poți descoperi și modul în care lucrează insectele sociale: albinele, furnicile. De asemenea se pot desfășura ore tematice cu copii, tineri pe tema mediului și nu numai. Sau, se pot organiza diverse evenimente în spațiul destul de generos din interiorul sau curtea centrului de vizitare.

Pasarela suspendată, înaltă de 13 m, ce are și rol educativ, te va surprinde cu vederea ce se întinde deasupra coronamentului. În anotimpurile mai răcoroase poți avea surpriza să zărești prin pădure și zimbrii ce vin să mănânce.

În imediata apropiere a centrului, poți să-ți antrenezi adrenalina cu ajutorul minitraseului de cățărare, sau a tirolienei amenajate.

De la centru se poate merge pe diverse trasee: fie spre rezervația de zimbri prin păduri de foioase, fie spre țarcul de aclimatizare în căutare de zimbri cu...

Parcul natural Vânători-Neamț (30.818 ha) a fost înființat în anul 1999, urmând ca anul următor să fie declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate). Acesta se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică  omonime și include trei rezervațiile naturale de interes național: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă și Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă.

Este localizat atât pe versantul estic al Munților Stânișoarei în zona subdiviziunii acestora intitulată „Munții Neamțului” cât și în zona Subcarpaților Neamțului (parte a Subcarpaților Moldovei), în raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători Neamț, a orașului Tg. Neamț, și a stațiunilor Bălțătești și Oglinzi. Parcul prezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri mixte, păduri caducifoliate, păduri în tranziție, pajiști ameliorate, vârfuri, culmi, abrupturi stâncoase, grote, văi, mlaștini și turbării) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul acestuia au fost identificate 10 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin Directiva CE (anexa I-a) 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista...

Dacă ați ajuns pana aici atunci trebuie sa mergeți la frumoasele manastiri Secu si Sihastria. Drumul este proaspăt asfaltat, peisajul este de vis, deci, nimic nu va împiedică sa faceți cate o escala aici. De la intrare va întâmpină mesaje pe care eu le detest din toată ființa mea: "Fotografiatul și filmarea interzise!" Nu o sa înțeleg niciodată de ce sa interzici asa ceva! În primul rand aici vin vizitatori din toată tara și chiar din lumea larga. De ce sa nu lași sa ducă în toate zările pământului ce frumuseți avem în România. Este un motiv de mândrie națională ca avem istorie milenara, ce altceva să-ți dorești ca vizitatori din toată lumea sa facă cunoscute minunățiile românești! Doamne lumineaza-le mințile celor care au decis sa interzică fotografiatul! Nu voi întra în detalii istorice, s-au mai scris! Odata întrați pe poarta mănăstirii va înconjoară o atmosfera de liniște sufleteasca și o pace interioara. Totul este la superlativ: curățenie, liniște, flori multicolore etc. La mănăstirea Sihăstria nu plecați fără sa mergeți la chilia marelui duhovnic: Parintele Cleopa. Am petrecut mai bine de o ora cu părintele călugăr de la chilie, care, în tinerețea domniei sale, a avut privilegiul să-l prindă în viata, si sa-i fie chiar duhovnic, pe Parintele Cleopa si chiar pe duhovnicul acestuia: Parintele Paisie. De altfel în chilia Părintelui Cleopa găsiți un mic muzeu cu obiectele personale ale duhovnicului: de la hainele preoțești la cărți bisericești, de la bocanci si ochelari la fotografii personale ale Parintelelui Cleopa cu Parintele Paisie si chiar apar mama duhovnicului si unul din frati, toti in straie monahale care, la un moment in vietile lor, au ales calea calugariei. Indiferent cat timp veți petrece aici, la final tot veți avea impresia ca mai era ceva de văzut, de vorbit, de aflat. Dar, veți avea un motiv în plus sa reveniți în aceste locuri mirifice! Nu veți regreta...