Schitul Muntioru — Attraction in Vintileasca

Degeaba se plâng mulți de drumul spre această mănăstire, care este drum pietruit din satul Neculele și până la mănăstire, pe o lungime de 3,5 km. În mod normal mănăstirile și schiturile se amplasează în locuri izolate, iar drumurile către locurile izolate mai rar sunt asfaltate. Acest drum are înclinare mare pe mai multe porțiuni, iar când sunt ploi cu cantități mari de apă așa cum avem în ultimii ani, piatra de pe drum este luată de ape și drumul poate deveni inaccesibil în doar câteva minute. Mai mult decât a se pietrui nu se poate face pe acest drum. Dacă aveți o mașină cu mai puțini cai, sau aveți greutate în mașină, mașina o să urce mai greu și o să patineze aruncând pietrele în locurile unde drumul are declivitate mare, și asta se va întâmpla mai accentuat dacă este după ploaie. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu veți ajunge și vă veți bucura de atmosfera duhovnicească din mănăstire și de cadrul natural pitoresc în care se află. O problemă adevărată, nu prea mare însă, sunt drumurile naționale 2N și 2R Dumbrăveni (DN2) - Jitia - Vintileasca - Bahnele. Este un drum îngust pe tot parcursul, iar între Jitia și Neculele de unde începe să se numească DN 2R, are multe locuri unde asfaltul a fost luat de ape sau terasamentul drumului are denivelări mari. Sigur, toată lumea zice vorbe neortodoxe despre statul român și drumuri, însă dacă ne referim doar la acest drum foarte puțini sunt aceia care știu că în zonele deluroase din județele Buzău și Vrancea există multe segmente de drum unde nu se poate face nimic la terasament așa încât să nu mai fie alunecări de teren. Așa e situația și pe DN 2N și DN 2R. Deci când veniți la această mănăstire trebuie să nu vă grăbiți deloc. Întregul drum nu vă dă voie să vă grăbiți, chiar dacă în acest an 2020 s-a reasfaltat o mare parte din el. Lângă ușa pe care se intră la părintele Macarie, scrie așa: „Cine se grăbește să...

Schitul Muntioru, situat în Vintileasca, este un loc deosebit, înconjurat de un peisaj natural impresionant, ce pare să te transporte în vremuri de începuturi ale lumii. Amplasat într-o zonă montană pitorească, schitul oferă o oază de liniște și spiritualitate, fiind un loc ideal pentru meditație și rugăciune. Arhitectura schitului se îmbină armonios cu natura, iar atmosfera de aici este una de profundă reverență și respect față de tradițiile ortodoxe. Credincioșii și vizitatorii pot găsi nu doar un refugiu spiritual, ci și oportunități de a învăța despre istoria și cultura locului. De asemenea, zona înconjurătoare oferă multiple trasee de drumeție, fiind astfel un punct de plecare ideal pentru cei pasionați de natură. Schitul Muntioru se dovedește a fi nu doar un loc de cult, ci și un spațiu de reconectare cu sine și cu divinul, ideal pentru cei care caută liniștea sufletească în mijlocul frumuseții naturale. Un loc deosebit, Muntioru îți rămâne în suflet și te îndeamnă să revii, oferind o experiență spirituală și naturală...

Pe 6 august am avut și eu, în fine, bucuria de a ajunge la Schitul Muntioru. Am avut noroc de o zi frumoasă și am putut ajunge cu mașina pînă sus. Drumul forestier este destul de bun și solicită experiența șoferului și puterea și înălțimea de la sol a mașinii. Eu am un VW Polo cu jante de 15"! Sus la schit mașini multe, pelerini foarte mulți, chiar m-a mirat asta! Pe jos drumul îl faci în cel puțin o oră jumătate și cred că este foarte solicitant, avînd în vedere panta! Cu autoturismul parcurgi cei trei-patru kilometrii în aproximativ 30 de minute. Sus la Schit peisajul este mirific. Nu vi-l descriu că nu sunt Geo Bogza și vă las pe dumneavoastră să-l descoperiți. Nu există semnal și vreau să vă spun că la plecare m-a băgat Waze, din lipsă de semnal, pe niște drumuri comunale prin niște fînețe de mai mare dragul. În încheiere vreau să vă mai spun că am mîncat gogoși împărțite de Părintele Macarie, starețul schitului. S-a mai servit la toată lumea și...