Mănăstirea Sucevița a fost construită la sfârșitul secolului al XVI-lea de către familia Movileștilor, familie de mari boieri, clerici și chiar domnitori în Moldova, dar și în Țara Românească. Ctitorul inițiator este mitropolitul Moldovei, Gheorghe Movilă. Biserica construită în anii 1582-1584, continuă tradiția isihastă a acestor locuri rămasă de la urmașii Sfântului Daniil Sihastrul. Biserica fost construită în stil arhitectonic moldovenesc rămas de pe vremea lui Ștefan cel Mare și anume sub formă de cruce cu abside circulare. Zece ani mai târziu, Ieremia Movilă, domn al Moldovei, aduce mari completări așezământului construind zidurile groase și înalte străjuite de patru turnuri la colțuri și un turn cu paraclis deasupra intrării, construiește casa domnească, adaugă două mici pridvoare deschise deoparte și de alta a pridvorului închis și apoi pictează biserica interior și exterior. Mănăstirea are aspect de fortăreață, adăpostind mari comori după spusele cronicarului Ion Neculce. În peisajul cromatic al mănăstirilor pictate moldovenești, și anume albastrul de Voroneț, roșu de Humor, se înscrie și Mănăstirea Sucevița cu un verde-crud. Marea valoare a mănăstirii este pictura murală exterioară și interioară, originală, din 1596. Din șirul mănăstilor moldovenești pictate, Sucevița este cea mai nouă, devenind astfel un "testament al artei vechi moldovenești". Face parte din patrimoniul cultural UNESCO. Este și singura la care a rezistat timpului și vremii pictura de pe zidul nordic unde se găsește de altfel și cea mai impresionantă pictură, ”Scara virtuților”. La Sucevița, pictura murală se definește ca fiind o amplă narațiune biblică cu scene din Vechiul și Noul Testament. Unul din tablourile votive din naos înfățișează familia voievodului Ieremia Movilă, iar celălalt pe mitropolitul Gheorghe Movilă (ctitorul inițiator) și tatăl lor, Ioan Movilă. Sunt foarte multe de spus despre valoarea și măreția picturii murale de la Sucevița, dar nu aici. În gropniță se găsesc mormintele voievozilor moldoveni Ieremia Movilă și Simion Movilă, acoperite de lespezi de marmură frumos decorate. Zidurile mănăstirii, înalte de 6 m și late de 3m, cu drum de strajă, conturează o curte aproape pătrată cu latura de 100m. În incinta mănăstirii se mai află chilii și încăperi ale vechii case domnești, o parte din ele fiind transformate în muzeu care adăpostește exponate de mare valoare dintre care amintim: broderii din sec. XV-XVI lucrate în fir de aur, un epitaf cu 10.000 de mărgăritare (1597), o casetă de argint cu părul soției lui Ieremia Movilă, un Tetraevanghel cu sute de miniaturi (sec. XVI). Cele mai cunoscute exponate sunt însă acoperămintele de mormânt cu chipurile domnitorilor Ieremia Movilă (1606) și Simion Movilă (1609).