Umbrită oarecum de măreția noii Mănăstiri Bârsana (cu care nu trebuie să se facă vreo confuzie), vechea biserică din Bârsana este un important monument istoric care face parte din grupul celor opt biserici vechi biserici de lemn maramureșene intrate în patrimoniul UNESCO. Biserica veche de lemn din Bârsana se remarcă prin faptul că a fost mutată de două ori și se deosebește de alte biserici maramureșene prin pictura, decorurile și mobilerul cu influențe baroce și rococo. Istoria veche a bisericii este puțin confuză, oricum a fost construită în 1711, a fost mutată aproximativ în 1739 devenind biserica fostei (!) Mănăstiri Bârsana (recent reconstruită), iar după ce aceasta a fost desființată în urma Uniației (convertirea forțată la greco-catolicism), pentru a fi salvată, biserica este iar mutată pe la 1795 în locația actuală, în perimetrul satului, pe Dealul Jbâr, într-un cimitir al morților de ciumă care fuseseră îngropați în grabă, necreștinește. Biserica este făcută din grinzi de stejar, are dimensiuni mai mici, iar arhitectura este obișnuită pentru bisericile maramureșene: acoperiș cu două streșini, turn-clopotniță deasupra pronaosului, prevăzut cu foișor și fleșă ascuțită. A fost repictată în 1806 (după a doua mutare) de meșterul local Toader Hodor, o pictură cu elemente dinamice și ornamentații cu influențe baroce și bizantine, neobișnuite pentru pictura post-bizantină din acele timpuri. Pictura se păstrează mai bine în naos și altar. În naos se remarcă șirul dublu de picturi, primul cu Geneza și al doilea cu Patimile lui Iisus, creând astfel remarcabil discurs moralizator prin contrastul vieții în Rai și patimile îndurate de Mântuitor pentru a salva lumea aflată pe calea pierzaniei. Bolta naosului este dominată de scena Înălțării Sf. Ilie cu carul tras de cai înaripați. Bolta altarului este dominată de o temă apuseană și anume ”Încoronarea Fecioarei de către Sfânta Treime”, fâcând trimitere la hramul bisericii ”Intrarea Maicii Domnului...
Read moreBiserica a fost catedrala episcopului Gavriil al Maramureşului, fiu al locului, episcopul a susținut în Bârsana o școală mănăstirească și un centru de difuzare a cărților. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, curtea imperială a impus în Transilvania și Maramureș secularizarea averilor mănăstirești și închiderea comunităților monahale. Această campanie a afectat în mod direct comunitatea monahală, care a fost nevoită să se retragă spre Moldova. Rămasă fără protecție, biserica a fost salvată de oamenii din sat, care au demontat-o bucată cu bucată și, în jurul anului 1800, au reconstruit-o pe actualul amplasament. Pentru o bună reasamblare, bârnele au fost marcate cu semne ce se pot vedea și astăzi. Biserica (monument istoric) a fost inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO în...
Read moreOpen hours doesn't mean anything. You come 15:00, Wednesday – church is closed. By phone Moldovan Irena says she "has problem" and will not come. Priest just drops the line. And almost every church in the valley "work" this way. UNESCO, please, take this...
Read more