Situată în partea central-sudică a Dobrogei, aproximativ la jumătatea distanței dintre Dunăre (la 67 km E de Ostrov ) și Marea Neagră (la 76 km SV de Constanţa), Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei se bucură de un renume care crește an de an deoarece acest sfânt lăcaș este legat de prezența Apostolului Andrei, "cel dintâi chemat" al Domnului, cel care i-a creștinat pe geto-daci, strămoșii poporului român. Conform înțelegerii făcute cu ceilalți 11 (principali) apostoli care fiecare a plecat într-o zonă a lumii să creștineze și să propovăduiască cuvântul Evangheliei Mântuitorului, Sfântul Andrei a avut destinația Sciția, ajungând în zona Scythiei Minor (Dobrogea de astăzi) în perioada anilor 60-63 (după unii). Misiunea de creștinare, de botezare, de numire a preoților și ierarhilor creștini a fost făcută de Apostolul Andrei având drept sediu tocmai în această peșteră, amintită în vechi balade și care a devenit prima (cea mai veche) biserică din România. În îndelungata perioadă de dominație otomană asupra Dobrogei, peștera a fost dată uitării. În urma Războiului de Independență (1877) Dobrogea a revenit la România. În anul 1943 peștera este redescoperită, fiind amenajată și aranjată ca biserică în anul următor prin construirea unui zid de protecție la intrare și săparea turlei din naos până la suprafață, în același an (1944) fiind și sfințită. Peștera-biserică este distrusă la trecerea trupelor sovietice, după care, în perioada dictaturii comuniste, este abandonată. Locul sfânt renaște imediat după căderea regimului comunist (1989), peștera-biserică fiind populată cu doi monahi veniți de la Mănăstirea Sihăstria (Neamț). În anii care au urmat, așezământul monahal a evoluat rapid. În anul 1994 începe construcția bisericii „mici”, în anul următor fiind deja terminată și sfințită cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Biserica „mare” a fost construită în perioada 1998-2002, având hramul Sfântul Apostol Andrei. De asemenea, în perioada post-comunistă a fost construită și clădirea mare care găzduiește chiliile călugărilor, precum și construcția sub formă de biserică deasupra Izvorului Sfântului Andrei. Mănăstirea adăpostește părticele din sfintele moaște ale Apostolului Andrei, ale sfinților martiri dobrogeni de la Niculițel (Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos) și de la Halmyris (Epictet preotul și Astion monahul). Sfântul Andrei (cu vestita să cruce în formă de X pe care a fost răstignit), este reprezentat în mozaic într-o uriașă icoană de hram pe fațada bisericii, iar pe peretele sudic cei 6 martiri dobrogeni. De-a lungul anilor, aici la Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei, s-au petrecut numeroase minuni datorate puterii sfințitoare a peșterii și a izvorului, precum și a slujbelor pline de har săvârșite de cuvioșii părinți, făcând din Mănăstire unul dintre cele mai venerate locuri creștine ale României. Mănăstirea a devenit loc de pelerinaj, mai ales în ziua de 30 noiembrie când sărbătorim praznicul Sfântului Apostol Andrei,...
Read moreThe legend of Saint Andrew in Romania tells that today's territory of Romania was Christianized by Saint Andrew in the 1st century AD. While these claims lack any historical and archeological evidence, the legend has been embraced as fact by both the Romanian Orthodox Church and the Romanian state, both during Ceaușescu's Protochronism period and after 1989, when Saint Andrew was named the patron saint of Romania.
The legend is recent and based on references by 3rd century writer Hippolytus of Rome in "On Apostles", mentioning Saint Andrew's voyage to Scythia and on works by several authors which also mention the voyage, such as: Eusebius in the Chronicles of Eusebius, Origen in the third book of his Commentaries on the Genesis (254 C.E.), Usaard in his Martyrdom written between 845-865, and Jacobus de Voragine in the Golden Legend (c. 1260). Scythia generally refers to a land in what is now Romania (Scythia Minor), Ukraine and...
Read moreMANASTIREA PESTERA SFANTULUI ANDREI ! Istoricul: Înrăutăţindu-se relaţiile dintre daci şi romani în timpul lui Decebal (97-106) el coboară în sudul Dunării, reuşind să convertească la creştinism şi pe patriciana Maximilia. Dar fratele acesteia, Egheat, mare dregător la curtea imperială, închinător la idoli şi rău la suflet, l-a prins şi, după ce l-au bătut cu bicele de la cai, l-au dezbrăcat în frig şi l-au pironit pe o cruce în formă de X. Patriciana Maximilia, auzind la Roma cele întâmplate, a venit la locul martirajului împreună cu Stratochis, episcop de Patara (convertit şi el la creştinism de Sf. Andrei), i-au luat trupul, l-au aşezat într-o raclă şi l-au dus în bisericile ferite de persecuţie. Atinse de bolnavii cu credinţă curată, moaştele au făcut minuni, vindecându-i pe aceştia. În cursul sec. V împăratul Constantin, fiul lui Constantin cel Mare, a depus moaştele în biserica Sfinţiilor Apostoli din Constantinopol. Au fost ridicate de latini în anul 1204 şi duse la Roma. Abia în decembrie 1964 Roma le-a redat Greciei care le-a depus în catedrala metropolitană din Patras. Crucea Sf. Andrei a fost redată Greciei în 1980. În timpul împăratului Constantin, o parte din aceste moaşte au fost trimise şi la Tomis (Constanţa) unde era o puternică mitropolie. Astăzi se găsesc moaşte din trupul Sf. Andrei la mănăstirile Hurezi,...
Read more