Celebrul filozof Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) s-a născut în 1712 la Geneva. Mama lui a murit la scurt timp după naşterea sa, iar când Rousseau avea numai zece ani, tatăl său a fost exilat din Geneva, astfel că fiul său a rămas de unul singur. La rândul său, tânărul Jean-Jacques avea să plece şi el din Geneva la şaisprezece ani. Mulţi ani Rousseau a rătăcit dintr-un loc în altul, fără să aibă o ocupaţie stabilă.
A avut multe legături amoroase, inclusiv cu Therese Levasseur, care i-a dăruit cinci copii nelegitimi; ulterior aceştia aveau să ajungă la orfelinat. (În cele din urmă, la cincizeci şi şase de ani, s-a căsătorit cu Therese.)
În 1750, la treizeci şi opt de ani, Rousseau a devenit brusc celebru. Academia din Dijon oferise un premiu pentru cel mai bun eseu, care trebuia să dea un răspuns la întrebarea dacă artele şi ştiinţele erau sau nu benefice pentru morală şi societate. Rousseau, care în eseul său ajungea la concluzia că progresul din artă şi ştiinţă nu este benefic omenirii, a câştigat premiul şi a pornit pe drumul gloriei.
Au urmat multe alte scrieri, inclusiv Discursul despre originea inegalităţii (1755), La Nouvelle Heloise (1761), Emile (1762), Contractul social (1762) şi Confesiunile (1770), lucrări care i-au adus un prestigiu incontestabil. Pe lângă acestea, Rousseau, care a fost întotdeauna pasionat de muzică, a scris două opere, Les muses galantes şi Le devin du village.
Deşi la început Rousseau a fost prieten cu diverşi scriitori liberali, reprezentanţi ai Iluminismului francez, inclusiv cu Denis Diderot şi Jean d'Alembert, ideile sale au început să se deosebească radical de ale celorlalţi. Deoarece s-a opus planului lui Voltaire de a înfiinţa un teatru la Geneva (Rousseau susţinea că teatrul era şcoala imoralităţii), şi-a atras duşmănia acestuia. Şi în orice caz, ideile lui veneau în contradicţie cu raţionalismul lui Voltaire şi al enciclopediştilor. Deşi avea mulţi prieteni, Rousseau a reuşit, practic, să se certe cu toţi din cauza firii sale irascibile şi suspicioase. În ultimii douăzeci de ani ai existenţei sale, a fost un om nefericit şi scârbit de viaţă. A murit în 1778, la Ermenonville, în Franţa..
Se pune întrebarea dacă scrierile lui Rousseau au pregătit terenul pentru Revoluţia franceză. Incontestabil, poate chiar mai mult decât lucrările lui Diderot sau d'Alembert. Însă influenţa lui Voltaire, a cărui operă a fost mai timpurie, mai voluminoasă şi mai accesibilă este incomparabil mai mare. De asemenea, a pus accent pe experienţă în procesul de învăţare. (Întâmplător, Rousseau a fost primul care a pledat pentru avantajele hrănirii copilului la sân.) Ar putea părea uimitor că un om care şi-a abandonat propriii copii a avut îndrăzneala să dea lecţii celorlalţi despre modul cum trebuie să-şi educe odraslele, dar este incontestabil că ideile lui Rousseau au influenţat profund teoria educaţiei moderne. Concepţiile lui Rousseau referitoare la proprietatea privată (şi la multe alte aspecte ale vieţii sociale) se contrazic în mod frecvent. La un moment dat, el a descris proprietatea drept „cea mai sacră dintre toate drepturile cetăţeneşti." Cu toate acestea, se poate afirma că atacurile sale la adresa proprietăţii private au avut un impact mai mare asupra cititorilor decât comentariile sale laudative. Rousseau s-a numărat printre primii scriitori moderni însemnaţi care au atacat în mod serios instituţia proprietăţii private şi prin urmare poate fi considerat unul din precursorii socialismului şi comunismului modern..
Criticii lui Rousseau l-au caracterizat drept un nevropat (ba chiar un paranoic), un misogin şi un filozof confuz, ale cărui idei sunt lipsite de utilitate practică. Aceste reproşuri sunt în mare parte justificate. Dar mai importante decât minusurile sale sunt sclipirile de intuiţie şi originalitate, care continuă să influenţeze gândirea modernă de mai bine de...
Read moreTrès belle maison où l’on peut observer la demeure de Madame de Warens qui a accueilli Jean-Jacques Rousseau chez elle. La maison se constitue de la salle à manger, du salon de musique, de leurs chambres respectives et de l’oratoire qui a été déplacé de la chapelle abandonnée en contrebas vers l’antichambre de Mme de Warens.
De plus, le jardin est immense, calme et très beau ; j’y retournerai très prochainement avec un grand plaisir. Il est composé de ruches, de vignes, d’un verger, mais aussi d’un jardin à la française avec des plantes (dont certaines sont toxiques — attention aux enfants !).
Un espace retraçant la vie et l’œuvre de J.-J. Rousseau est également présent à l’arrière de la grange.
En profitant pleinement de la maison et du jardin, nous avons mis entre 1h30 et 2h, mais elle peut se faire en moins d’une heure si vous allez vite.
Nous avons beaucoup apprécié cette visite très reposante et petit plus : de nombreux chemins de randonnée sont présents un peu plus en altitude.
Infos pratiques : La visite de la maison et du jardin est totalement gratuite, car ils appartiennent à la ville de Chambéry. Fermé le lundi et les...
Read moreI am very impressed with the beauty of this place. Both the house and the garden look impeccable. It is so interesting to be in this place of rare beauty. I always wanted to know how people lived in the past and this house is a piece of history. Admission is free, you can enjoy a history lesson but also a breath of fresh air...
Read more