Frumoasa Monastery — Attraction in Iași Metropolitan Area

Manastirea Frumoasa din Iasi este amplasata pe locul unei foste biserici mai vechi, ctitorie din secolul al XVI-lea a hatmanului Balica...biserica manastirii Frumoasa se afla situata la poalele dealului Cetatuia, pe un damb ce domina zona inundabila a paraului Nicolina...este asezata pe o terasa cu o altitudine relativa de 8-10 metri fata de sesul Bahluiului...aceste locuri au intrat in istorie in timpul celei de-a doua domnii a lui Petre Schiopul, iar ctitorul primei biserici de la Frumoasa -1583- a fost Melentie Balica, boier ce a detinut inalte dregatorii in divanul Moldovei...numele manastirii Frumoasa trebuie pus in legatura cu "pitorescul de basm" al locului, unde se inaltau biserica si curtile domnesti..."Iazul inconjurator, care intregea splendoarea decorului natural, facea din manastirea Frumoasa o mica cetate de insula."...spre sfarsitul secolului al XVI-lea, in vecinatatea locului pe care se afla Biserica Frumoasa de astazi, se inalta o manastire, ctitoria hatmanului Leonte zis si Melentie Balica, portar al Sucevei si hatman al Moldovei, originar din Tara Romaneasca si descendent din marea familie a boierilor Buzesti...consemnata documentar, manastirea lui Balica avea hramul Sfinții Arhangheli Mihai și Gavriil...Biserica hatmanului Balica si a sotiei sale, Ana, a fost inchinata Manastirii Schimbarea la Fata din muntele Sinai...la 9 august 1586, data la care se constata documentar ca Melentie Balica hatmanul era mort, manastirea fusese deja inchinata...urmasul lui Melentie Balica, Isac Balica, mare vistier si apoi hatman, decapitat de Stefan Tomsa dupa batalia de la Cornul lui Sas, a infrumusetat zidirea inaintasului sau...în veacul al XVII-lea, razboaiele si proasta administrare a averilor sale, au dus biserica in stare de ruina...pozitia deosebit de pitoreasca in care era situata manastirea lui Balica l-a determinat pe domnitorul Moldovei, Grigorie al II-lea Ghica, sa o restaureze intre anii 1727-1733, adaugandu-i un ansamblu de palate minunate dupa moda orientala de la Tarigrad, niste curti spatioase, un helesteu mare in apropiere pe care se puteau plimba barci si caiace, precum si gradini cu fantani arteziene....reconstruita in stilul Renasterii, biserica a impresionat pe contemporanii sai care au supranumit-o "Frumoasa"....Manastirea va servi de acum inainte pentru multi dintre domnitorii Moldovei drept resedinta de vara...sub denumirea de "Frumoasa", biserica este mentionata intr-o insemnare greceasca din 1723 de pe o Evanghelie a acesteia, gasita in Bucuresti si rascumparata de catre protosinghelul Silvestru...peste un deceniu, in timpul ocupatiei rusesti de la 1739, casele cladite de Grigore Ghica la Frumoasa au fost daramate...în primavara anului 1740, Ghica a pus sa se cladeasca alte case in incinta Manastirii Frumoasa....o noua restaurare a bisericii Frumoasa a avut loc in anul 1753 in timpul domniei lui Matei Ghica, fiul domnitorului Grigorie al II-lea Ghica...actuala cladire a bisericii dateaza din perioada 1836-1839, fiind ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie, dupa cum arata si pisania care aminteste pe langa Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, un al doilea hram in cinstea Adormirii Maicii Domnului...fatadele sunt ornate in stil clasic cu panouri si pilastri angajati...fatada are intrarea decorata cu un inalt portic doric format din patru coloane, cele din mijloc fiind unite printr-o arcada in plin centru...pe sub streasina biserica este incinsa cu o friza decorata cu palmete si de cornisa cu mutuali...compozitia arhiecturala a bisericii are la baza o alta conceptie decat multe alte edificii de gen realizate pana atunci: desi conserva planul logitudinal, interiorul este tratat ca un spatiu unic, nedivizat in incaperi diferite ca in cazul bisericilor feudale romanesti care aveau tendinta sa desparta credinciosii dupa sexe si clase sociale...este totusi creata iluzia unei compartimentari, ce aminteste de naosul si pronaosul bisericilor traditionale, prin introducerea a doua cupole ce despart spatiul printr-un arc...

Monumentul funerar al familiei Sturdza ! Monumente mai puțin vizitate de turiști! Dar impresionante !

În curtea Mănăstirii Frumoasa, în partea stângă a bisericii, domnitorul Mihail Sturdza a ridicat un mausoleu de marmură albă pentru mormintele membrilor familiei sale. Mausoleul este realizat în anul 1842 de către sculptorul italian Francisc Vernetta, venit din Odesa, și are încrustat la baza sa stema familiei Sturdza. Acest monument este unul dintre primele monumente din Moldova, marcând începutul sculpturii statuilor și a monumentelor de for public.

La baza monumentului se află o placă de marmură albă care pe o parte are încrustată stema familiei Sturdza, iar în partea opusă are inscripționat un text cu caractere chirilice. Lângă placă, de o parte și de alta a acesteia, sunt patru femei îngenuncheate cu mâinile împreunate, care susțin o altă placă de marmură pe care se află o coloană prevăzută cu o urnă mare în partea de sus, de care se sprijină o femeie înger. La baza celei de-a doua plăci este încrustată o clepsidră cu aripi, simbolizând timpul în permanenta sa scurgere.

În acest mausoleu este înmormântat marele logofăt Grigore Sturdza (1758-1833), tatăl domnitorului moldovean Mihail Sturdza. În partea anterioară a monumentului, este înscrustată în marmura albă următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice:

„Pietatea cea fiiască a domnitorului Moldovei, MIHAIL STURZA, au ridicat acest monument spre pomenire pre-strălucitului mare logof. și cavaler Gri. Sturza născut la 1758 săvârșit la 1833 mart în 13 zile.“ În partea din spate a monumentului este intrarea pe o scară în trepte în criptă, ale cărei uși sunt permanent deschise pentru a nu permite instalarea umezelii în criptă. În părțile laterale ale monumentului de marmură albă sunt alte două monumente de fontă prevăzute cu cruci în partea de sus, având pe ele inscripții cu caractere chirilice, astăzi ilizibile.

În mausoleu au mai fost înmormântați și alți membri ai familiei Sturdza dintre care doi înrudiți cu familiile Vogoride și Mavrogheni. Este vorba de principesa Olga Sturdza (născută Ghica) (d. 1867), Elena Mavrogheni (d. 1860), principele Dimitrie Grigorie Sturdza (1856-1872), principesa Olga Vogoride Sturdza (1859-1880) și Ioana Mavrogheni (1859-1860).[35]

Alte construcții

În curtea bisericii se mai află și o cruce ridicată în memoria soldaților români căzuți pe front în primul război mondial (1916-1918). Crucea este amplasată în fața Palatului de pe ziduri.

Familia Sturdza a deținut importante funcții politice în Principatul Moldovei și apoi în România. Membrii ei aparțin a două mari ramuri, întemeiate de Ioan Sturdza și de Alexandru "Sandu" Sturdza, fiii lui Chiriac Sturdza, care a trăit în secolul al XVII-lea și poate fi privit ca fondatorul familiei.

Scarlat Sturdza (1750-1816), primul guvernator al regiunii țariste Basarabia (1812–1813) Ioniță Sandu Sturdza (1762-1842), domn al Moldovei în 1822-1828, cunoscut și ca Ioan Sturdza Iancu Sturdza (1788-?), spătar în Moldova, consilier de stat și cavaler în Imperiul Rus, mare moșier[1] Alexandru Scarlat Sturdza (1791-1854), publicist rus și diplomat de origine greco-română; cunoscut și ca Alexandre Stourdza Mihail Sturdza (1794-1884), domn al Moldovei între aprilie 1834 și iunie 1849 Dimitrie A. Sturdza (1833–1914), academician și om politic, de 4 ori prim-ministru al României între anii 1895-1909 Mihail R. Sturdza (1886-1980), ministru al afacerilor externe al României (1940-1941) Mihai-Dimitrie Sturdza (1934-2020) istoric, este strănepot al lui Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei[2] Dimitrie Ghe. Sturdza (n. 1938), cunoscut și ca Tim Sturdza, fost multiplu campion de tenis...

The architecture of the Frumoasa Monastery belongs to the classicist trend. The name is The Holy Arhaghels Michael and Gabriel. This edifice combines, in favour of aesthetics, the simplicity and sobriety of classicism with local traditionalism. The monuments, walls, and places of Frumoasa bear the distant echo of some veridical events that perpetuated for four centuries. The architecture and construction of the church are...