Alina-Maria Monastery — Attraction in Horezu

Mănăstirea Alina Maria, cunoscută și sub denumirea de Schitul Roman a fost ridicat între anii 2011 – 2014 la circa 20 km distanță de orașul Horezu (la aprozimativ 14 Km de ultimele asezari umane din loc. VAIDEENI - VALCEA) și este ctitorită de un om de afaceri român (după ce i-a murit fiica, la doar 25 de ani).

Drumul de acces pe care am mers (cu o masina normala) a fost din VAIDEENI (aprox 4-5 Km pe drum cu asfalt -o banda- restul de 9,5-10 Km pe drum forestier cu unele sectoare dificile; se poate merge si cu o masina normala -DAR SA NU FIE IMEDIAT DUPA PLOAIE- intrucat sunt zone unde aderenta poate pune probleme de alunecare), mai usor si facil cu o masina cu garda ridicata - usor pentru "gipane" si 4x4 care pot compensa lipsa de experienta. Acest drum este o adevarata "incercare" si testeaza nervii soferului si ai pasagerilor; nu este un drum pentru orice sofer - de preferat cu experienta pe drum forestier sau cu masina care sa compenseze. Ultimul sector are mai multe pietre desprinse din calea de rulare si sleauri provocate de scurgerea apelor de la ploi si sau utilizatori cu utilaje forestiere din zona.

RECOMANDARE - DRUM DE MERS PE ZI (NOAPTEA POT FI MULTIPLE PERICOLE DATORITA LIPSEI DE VIZIBILITATE LA CURBE, URCARI, COBORARI si/sau alte probleme. NU MERGETI PE PLOAIE SAU IMEDIAT DUPA PLOI INDELUNGATE; lasati sa se scurga apa si sa se "zvinte" drumul (nu este pentru oricine).

Lăcaşul de cult este situat într-o staţiune din judeţul Vâlcea (locul unde este amplasată mânăstirea a fost ales de episcopul vicar Emilian Lovişteanu, după o zi de umblat pe munte cu apropiații omului de afaceri) Vârful lui Roman, este la cea mai mare altitudine, într-un loc mirific (la aproape 1.700 de metri altitudine, pe Vârful Roman, într-o zonă greu accesibilă, unde vântul suflă necontenit, iar stratul de zăpadă poate atinge chiar şi doi metri). Pentru că în zonă nu este curent electric, mănăstirea este alimentată cu panouri fotovoltaice ultramoderne (a să rezolve şi problema stringentă a energiei, ctitorii au venit cu ideea de a monta o instalaţie fotovoltaică). Din curtea mănăstirii se vede Parângul, iar peisajele sunt mirifice. Mănăstirea poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, mama Mântuitorului Iisus Hristos şi este locul unde se spune că îngerii se odihnesc noaptea.

Cum în vârf de munte nu este curent electric, cabanele din zonă sunt alimentate cu ajutorul generatoarelor. Autoritățile oraşului Horezu au reuşit însă să aducă apa și canalizarea.

Am atasat cateva poze, doar cateva intrucat m-a furat mirificul peisaj si am constat ca nu prea am facut poze. Am vazut poze postate de alte persoane si sunt conform realitatii, unele chestiuni chiar imbunatatite si actualizate.

Adaug faptul ca am avut sansa de a merge pentru a doua oara la aceasta Manastire -final de Septembrie- de aceasta data pe drumul prin Romanii de Sus, aproape de capatul comunei trecem paraul in stanga si continuam pe drumul forestier (destul de OK, accesibil cu aproape orice tip de masina), mergand prin padure si prin golul alpin unde intalniti mai multe cabane. Atasez foto cu drumul parcurs a doua tura.

Mergand pe ambele drumuri recomand varianta prin Romanii de Sus, putin mai lung traseul dar mai lin, sectoare mai prietenoase si doar ultima parte a drumului este mai dificila-aprox.1,5 Km.

Puţină lume cunoaşte faptul că, în judeţul Vâlcea, exista două „Meteore”, două mănăstiri absolut divine care sunt proiecţiile raiului pe pământ, două mănăstiri ridicate pe culme de munte: Arnota (acces de langa manastirea Bistrita (5,5 km drum forestier dar fara probleme, accesibil oricui vrea) şi Alina Maria – Vârful lui Roman (mai greu accesibil).

Mănăstirea Arnota este ctitorită de Matei Basarab în 1633-1634, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi, fiind situată la 37 km de Râmnicu Vâlcea.

Astfel că, dacă îți dorești să vezi un peisaj deosebit și o înlănțuire parcă nesfârșită de culmi trebuie să ajungi neapărat la Mănăstirea Alina Maria, aici vei avea parte de o priveliște superbă dar și de liniștea...

Astazi de Ziua Crucii am aflat de aceasta manastire, din curtea altei manastiri...m-am uitat pe recenzii pe poze si mi-am dorit tare mult sa ajung acolo...chiar astazi am si ajuns...drumul intr-adevar foarte greu...groaznic....si la intoarcere si ploua...dar dezamagirea mare a venit de cum am intrat in curte...era deja afara o doamna si un preot/ calugar nu stiu ce era statea de vorba cu niste prieteni ...parintele si-a imbratisat de cateva ori prietenii...i-a binecuvantat de vreo 10 ori...timp in care se aduna lumea pe langa el...nestiind ca acest Parinte vede sau prevede una alta..ma uitam fascinata la dansul...pana a inceput a deschide gura cu baliverne...eu aveam vreo 4 plase pline ochi si grele de-mi pleznea spatele,bucuroasa ca am reusit sa ajung la acel colt de rai (nu locuiesc in Ro), eram fericita ca pot sa ajut si eu biserica cu d-ale gurii...dar ei nici nu se uitase la noi...zic noh...poate dupa aia...vine o Doamna indrazneata ne-a intrebat daca plasele sunt pt biserica, spun da, zice bine o sa le iau imediat...a spus bogdaproste...ma rog ceva pe repede inainte...acest preot spune ceva mamei mele ...dupa care da sa plece...iar m-am dus spre dansul si am spus ca asi dori sa vb ceva cu dumnealui la care dansul imi raspunde : " Pleaca de aici, nu stau de vorba cu tine"!!!! Si mi-a si intors spatele...Am ramas socata!!!! Asi avea multe de spus aici in legatura cu ce am trait astazi...i-am scris si pe un biletel ce aveam pe suflet si l-am pus la acatiste sper sa citeasca...si o fac si public trairea asta a mea! Dl Preot sau calugar sau ce esti....FOARTE URAT ai procedat...cu siguranta sti ce drum am parcurs sa ajung la aceasta manastire...bine ca nu aveam nici o intentie sa vb cu acest preot...eu doream sa merg la Manastire atrasa fiind de peisaj ...dar mi-a lasat un gust amar acest preot pe care nu stiu de ce Dumnezeu mi l-a scos azi in curte sa il vad...Putin bun simt nu v-ar strica! Si daca tot iubiti asa mult aproapele si l-ati ales sa il slujiti pe Dumnezeu ,daca va deschideti bratele prietenilor....faceti-o cu toti, caci noi toti suntem copii lui Dumnezeu! Sau deschideti dvs biserica doar prietenilor si puneti afis pe usa ca noi pacatosii nu avem ce cauta acolo! Dvs nu stiti trairile si luptele fiecaruia dintre noi ca sa ne judecati asa intr-un minut si sa spui ca la un caine " Pleaca de aici" Am colindat in tara asta multe biserici si manastiri si am vb cu sute de preoti...pt ca imi este drag...dar ca dvs nu am inatalnit nici unul...poate era unul la Cotmeana care tot asa "prost" vorbea oamenilor...eram intamplator prezenta...nu mai conteaza...azi am trait-o si pe asta! Nu mi-a parut de nimic rau in viata asta ca de mine pe parcursul drumului sa ajung acolo la biserica sa imi spuna preotul sau calugar ce sunteti : " Pleaca de aici nu stau de vb cu tine" NU RECOMAND! SI CU SIGURANTA A FOST PRIMA SI ULTIMA DATA SA MERG ACOLO....Nu degeaba drumul asta e lasat de paragina...Nimic nu este intamplator...va spune o mamica cu credinta in suflet! Si Dumnezeu sa va ierte ca habar nu...

Este un loc minunat, putin cunoscut , privelistea este extraordinară, manastirea in sine se remarcă prin mărimea ei , prin amenajarea interioară a spațiului, prin multitudinea de flori, prin preotul - starețul care ""are"" la el vorbele si poveștile. Drumul pina acolo însă este extrem de "provocator" daca vii prin Vaidenii, este si mai scurt , 9 km de drum neasfaltat, de munte , cu pământ, pietriș, se poate urca si cu o masină mai joasă, dar pe unele porțiuni sa nu rămână decat șoferul in mașină, un șofer care trebuie sa aibă experiență multă, sunt porțiuni foarte abrupte , inguste si alunecoase - cand plouă sau iarna ....nu ai ce cauta cu o mașină "normală " pe acolo.In schimb drumul pe partea cealaltă direct din Horezu , am inteles ca este mult mai lung 22 km fara asfalt si la fel de provocator .Concluzia- Nu încercați aceste 2 drumuri decât cu un 4x4 sau cu șoferi cu multă experiență si vara pe secetă. Revenind la manastire, neapărat trebuie vizitată 1 dată in viață, pt.linistea sufletească pe care ti o oferă, pentru curățenia, pentru povestea din spatele construirii acesteia(construită in 2012, in memoria fiicei decedate prematur a unui afacerist local), pentru privelistile minunate , pentru oamenii "calzi", pentru florile din incinta, pentru rugaciune, pentru intrebarea ""Cum au adus materialele de construcție pt. o asemenea manastire foarte mare ?!"" ; pentru patrupedele - câinii ciobanesti de la manastire care sunt si foarte prietenoși, pentru multe lucruri pe care fiecare le descoperă in felul sau si il fac fericit. In zona am vazut foarte multe pensiuni pentru cazare. O experiență minunată, doar drumul ar trebui construit sa fie totul complet.Dar nu i asa , daca construiesc drumul, farmecul se va pierde pentru ca v or veni ""hoardele"" de turiști 😁. Avem o...