Ovidius Statue — Attraction in Constanta Metropolitan Area

Statuia lui Ovidiu este un monument aflat în centrul istoric al orașului Constanța. A fost realizată în 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari. O replică identică se află din 1925 la Sulmona, orașul său natal din Italia. Este așezată în peninsulă, în Piața Ovidiu, în fața clădirii fostă a Primăriei Constanța, azi a Muzeului Național de Istorie și Arheologie, lângă portul Tomis. Primul dintre monumentele statuare ridicat la Constanța după intrarea sub administrație românească este cel care îl înfățișează pe marele poet roman Publius Ovidius Naso (43 î.e.n. — 17 e.n.). Statuia din bronz îl înfățișează pe Ovidiu într-o atitudine adânc meditativă. Dezvelirea statuii, în august 1887, a prilejuit o adevărată sărbătoare la care au participat toți constănțenii, în frunte cu prefectul Remus Opreanu, inițiatorul „Comitetului pentru statuia lui Ovidiu”. Statuia se află pe un soclu de marmură albă, pe care este încrustată o placă cu un text din „Tristele”. „Sub astă piatră zace Ovidiu cântărețul Iubirilor gingașe răpus de al său talent. O, tu ce treci pe aicea și dacă ai iubit vreodată Te roagă pentru dânsul sa-i fie somnul lin.” Inițial statuia a fost amplasată cu fața spre nord, construcția Palatului Primăriei impunând, în 1921, mutarea pe actualul loc. În cursul ocupației Germano-Bulgare, în anii 1916-1918, statuia a fost dată jos de pe soclu de armata bulgară, pentru a fi luată ca pradă de război, dar intervenția unor ofițeri germani a oprit originala "inițiativă culturală"; până la revenirea autorităților românești, în noiembrie 1918, statuia a fost adăpostită în subsolul Primăriei. În 1925, o replică fidelă a acestei opere a fost dezvelită în orașul natal al poetului - Sulmona. După 1970, statuia lui Ovidiu a fost toaletată, dar...

Piața Ovidiu din Constanța. Statuia poetului exilat Ovidiu ce se află în piața ce-i poartă numele, constituie pentru noi astăzi un prilej de ai descoperi istoria fascinantă a vieții acestui cântăreț ce evoca în poemele sale dragostea efemeră a timpurilor sale, în Roma antică. Ovidiu a trăit în timpul celor mai mari poeți ai Romei : Virgiliu , Horațiu și se bucura din plin de considerația împăratului August, la curtea căruia se pare că era stimat și bine primit . Însă din motive încă neelucidate pină astăzi și existând multe speculații pe acest subiect, Ovidiu va ajunge sa fie exilat aici la Tomis, către bătrânețe, la vârstă de 50 de ani, pe la anul 9 d.h ,de chiar împăratul August . Tristețea și deprimarea pe care a trăit-o aici se reflectă în poemele sale triste și pline de jale in care acesta își trăia amarul pe malul marii la Tomis. Surghiunul său ce pare nejustificat, este dureros căci se afla departe de Roma, de locul unde se afla familia sa, într-o țară considerată barbară și iată că toată această dramă a dus la moartea sa în anul 17 d,h, în perioada cînd imperiul era condus de Tiberiu. Citim cu nostalgie slovele săpate în placa de pe soclu : "Sub această piatră zace Ovidiu , cîntărețul iubirilor gingașe răpus de al sau talent . O, tu ce treci pe aicea și dacă ai iubit vriodată . Te roagă pentru dinsu' să-i fie somnul lin ." În piata această cu o istorie la fel de interesantă poți veni oricînd să vezi acest interesant reper istoric, amplasat aici în anul 1887 și este considerat un obiectiv de mare...

Un loc ce nu trebuie ratat.Piata OVIDIU impreuna cu FALEZA si Cazino sunt ancorele turistice pentru orasul Constanta.Singura durere este ca un asemenea monument ar fi trebuit insotit de o poveste si pus in valoare in mod corespunzator.Dar cum nu avem oameni care sa stie sa puna in valoare povestea si tragedia lui Ovidiu,postez aici ce spune WIKIPEDIA:"Întors la Roma, intră în cercul literar condus de Messalla Corvinus și duce o viață extravagantă lipsită de griji în mijlocul protipendadei romane. Operele lui sunt pe placul înaltei societăți și printre protectori se află însuși împăratul Augustus. După moartea lui Horațiu (8 î.Hr.), devine cel mai cunoscut și apreciat poet din Roma.

În toamna anului 8 d.Hr., în timp ce poetul se afla pe insula Elba, în mod neașteptat, fără un vot prealabil al Senatului, Augustus hotărăște exilarea lui Ovidiu la Tomis, pe țărmul îndepărtat al Pontului Euxin. Forma de exil la care a fost supus era relativ mai ușoară și nu cuprindea clauza aquae et ignis interdictio (în sensul de „proscris în afara legii”). Motivele exilului sunt până astăzi învăluite de mister, cu atât mai mult cu cât Ovidiu avea poruncă de a nu comenta decizia lui Augustus. Ovidiu însuși scria că motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie și...