Start of Route 300 steps — Attraction in Slănic-Moldova

TRASEUL 300 DE TREPTE

Traseul pornește - și se termină - din șoseaua ce trece prin Slănic Moldova. Cazați fiind în Târgu Ocna, ne-am fâțâit între cele două localități, pentru a merge pe trasee. Prima zi am vizitat stațiunea și am mers pe traseul Panorama. A doua zi, uitând că e week end, am crezut că vom putea lăsa mașina la intrarea de lângă căsuțele unde se vând diverse de-ale gurii și ne de-ale gurii. Ți-ai găsit, era full (de mașini, nu de ași) !

Am mers în continuare pe șosea, în căutarea unui loc de parcare, erau destule, la distanță mai mare sau mai mică de intrarea în traseu. Oricum distanța nu conta, pentru că ieșirea din traseu era cam la 3 km față de intrarea de la căsuțe, deci... tot trebuia să ne întoarcem Peujeot... Peujeos.

Ne-am întors deci pentru a intra pe traseul marcat cu triunghi roșu. Traseul pleacă de la izvorul Sfântul Spiridon, aflat la trecerea dinspre șosea catre zona izvoarelor. Am pornit să urcăm scările, care erau puțin mai înalte decât cele de pe la blocuri, iar urcușul era destul de abrupt. Alternau porțiuni cu trepte cu mici porțiuni mai drepte, pe poteci de pământ. Frunză verde de secară / Lume urcă și coboară! De toate vârstele și toate mărimile! La lume mă refer! Și de toate puterile!

Traseul era parcurs fie parțial - unii coborau după o anumită bucată a scărilor, fie după ce făceau toate scările, fără a mai urca până în vârf! Păi, da, că de jos și până sus sunt cam două treimi TREPTE, iar restul urcuș susținut și cam abrupt, până sus! Drum normal de pădure, cu pietricele, rădăcini... știți voi! Și abrupt!

Am ajuns sus, pe un mic loc plat, apoi am mai mers puțin pe o potecă prin pădure, cu ușoare urcări și coborâri, și am început coborârea finală. Am zis coborârea? Eroare, dragi tele și audio spectatori! Am început rostogolirea... că asta era! Drum de coborâre prin pădure, pe pământ, cu pietricele și rădăcini, pe făgașuri săpate de apă - și totul pe pantă ce ajungea pe alocuri și la 60 de grade! (panta, iar vă e gândul la prăștină!) Deci, dacă la urcare două treimi din drum a fost pe trepte, la coborâre tot drumul e numai pe pământ și în pantă! În final, am trecut printr-o poieniță, am traversat un podeț de fier, vopsit în verde, și am ieșit în șosea. Întregi și teferi!

Am mers înapoi către Slănic, drum de aproximativ 3 km, trecând pe lîngă un mare bazar cu de toate, iar pe dreapta pe lângă o păstravarie - cu restaurant - dotat și el cu de toate!

Traseul nu este nici pe departe un traseu "de promenadă", cum este Traseul Panorama, sau Traseul Izvoarelor. Este un traseu greu, dificil (datorită pantei abrupte de la coborâre), un traseu de drumeție montană. Desigur, este accesibil tuturor, fiecare hotărând cât din el poate fi făcut, și când să se renunțe. Aș sfătui totuși pe cei care în parcurg să îl abordeze DE LA ACEL GRUP DE CĂSUȚE, NU DE LA PUNCTUL DE IEȘIRE (am făcut special o poză acolo!) Asta datorită urcușului foarte solicitant pe toată durata,...

Dau 4 stele pentru faptul că nu este bine pus în valoare... Se poate interveni de către autoritățile care ăl dețin cu anumite înbunătățiri (cu respect față de natură , fără defrișări). Sepot amenaja băncuțe din lemn etc, totul să se integreze în peisaj. Traseul este destul de anevoios în multe zone dar merită făcut ! Este un traseu în care vezi natura sălbatică. Sunt și copaci căzuți pe traseu. L-am făcut în aproape 2 ore.Traseul porneşte din staţiune, din apropierea zonei izvoarelor, chiar din dreapta izvorului denumit „300 de scări”. Scările urcă prin pădure uneori abrupt şi în serpentine, alteori mai domol. Din loc în loc sunt zone în care se poate vedea staţiunea şi munţii Nemira. La coborâre, unele porţiuni sunt ceva mai abrupte dar practicabile chiar şi pentru turiştii care vin la odihnă în staţiune, cu toate că unii turişti preferă să se întoarcă pe scări la punctul de plecare. Traseul revine în staţiune prin zona Popasului, aproape de Cascadă şi continuă de-a lungul Cheilor Slănicului până în zona izvoarelor. Traseul 300 de scări” este cunoscut şi ca „Traseul 5” şi reprezintă de fapt o plimbare prin pădurile de la poalele muntelui Dobru, deasupra zonei izvoarelor minerale din Slănic Moldova şi de-a lungul Cheilor Slănicului. Fiind destinat relaxării active a turiştilor, traseul „300 de scări” nu necesită pregătire fizică deosebită şi nici echipamente specializate pentru drumeţii montane, cu atât mai mult cu cât porneşte şi se încheie în preajma zonei...

Timp de parcurs: 2 – 2 ½ ore

Traseul începe la intrarea în parcul cu izvoarele minerale amenajate, traversăm un pod peste Râul Slănic și începem să urcăm pe treptele amenajate pantele nordice ale muntelui Dobru. Poteca urcă în mici serpentine prin pădurea de amestec în care predomină coniferele și după ce se termină treptele ajungem pe un mic pinten stâncos descoperit, de unde avem vizibilitate spre culmea principală a Munților Nemira. Au trecut cca 20 minute de la plecarea din valea Slănicului. Continuăm să urcăm pe creastă și după circa 45 minute de la plecare depășim cota maximă a traseului (795 m) pe muntele Dobru și coborâm ușor în șa urmărind partea vestică a culmii. După încă 10 minute poteca părăsește culmea, la început mergând pe curba de nivel, după care coboară spre dreapta până în frumoasa poiană a Căprioarei la capătul căreia traversăm pârâul Slănic pe un pod metalic recent renovat. De la Poiana Căprioarei până la punctul de plecare unde închidem circuitul mai sunt 2,5 km pe care-i parcurgem astfel: pe șosea până la confluența Slănicelului cu Slănicul și în continuare pe lângă Cascada și Cheile Slănicului.

Прошли за два часа. Вначале крутой подъем. Приходилось часто останавливаться, чтоб отдышаться. Затем спуск. Вначале плавный, затем крутой. Вышли на шоссе недалеко от...