Parcul Floreasca a fost proiectat în perioada 1961-1963, pe locul unde se afla „groapa Floreasca”. În anul 1960, în parc a fost construit Patinoarul Floreasca. Asanarea Gropii Floreasca[modificare | modificare sursă „Groapa Floreasca” era o mahala a Bucureștiului interbelic, mizeră, parțial electrificată, plină de gunoaie și locuită de mulți borfași. În 1953, în România s-a organizat cel de al IV-lea Festival mondial al tineretului, București (25 iulie - 14 august 1953). Multe din manifestări urmau să aibă loc la Sala Floresca, aflată peste drum de Groapa Floreasca. Pentru că acest cartier era, de fapt, un ghetou țigănesc al Bucureștiului, care nu oglindea în nici un fel „supremația socialismului”, a fost înconjurat cu un gard de scânduri înalt de doi metri, pentru a-l ascunde de ochii străinilor. În ziua de 4 octombrie 1960 la Sfatul Popular al Regiunii București a fost înregistrată Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române nr. 1446/4.X.1960 referitoare la „…stabilirea unor măsuri privind asanarea cartierului denumit Groapa Floreasca din orașul București”, document semnat de Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române. Hotărârea prevedea că în cartierul denumit „Groapa Floreasca”, delimitat de perimetrul: la Vest: Str. Av. Radu Beller de la nr. 32-70; La Sud: Str. Av. Proptopescu numere cu soț; La Est: Uzina Termotehnică; La Nord: Malul Lacului Floreasca, se va proceda la demolarea tuturor clădirilor, în vederea creării unui parc. Mutarea locuitorilor și demolarea imobilelor urma a se termina până la data de 20 octombrie 1960. După 1989, terenul din Parcul Floreasca pe care se afla patinoarul și instalațiile anexe au devenit proprietatea privată a societății IAPIT Divertis SA, fosta întreprindere de Agrement și Produse Industriale pentru Turism, care a construit, înainte de 1989, toate echipamentele și instalațiile de agrement prezente și astăzi în parcurile din Romania. După privatizare, împreună cu activele (terenuri), aceasta a ajuns în proprietatea lui Omar Hayssam. În prezent, în locul patinoarului funcționează un restaurant, inaugurat la 16 iulie 2009, sub numele de Club White. După ce patinoarul a fost închis aproape 4 ani, în anul 2009 noul proprietar a repus în funcțiune patinorul. Acesta are o suprafață de 1800 mp și este răcit cu ajutorul unei instalații ecologice. Pe timpul verii, suprafața este folosită ca terasă pentru restaurant. În parcul Floreasca se află și câteva sculpturi, realizate de George Apostu, Ion Vlasiu și Victor Roman. În anul 2008, Parcul Floreasca a fost preluat în administrare de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București și complet reamenajat. Lucrările au constat în refacerea aleilor, plantare arbori si gard viu, amplasarea unui loc de joacă pentru copii și realizarea sistemului de iluminat...
Read moreBlocurile turn din Parcul Floreasca au cea mai frumoasă vedere panoramică asupra Bucureștiului. Sunt cele 6 blocuri turn de pe strada Aviator Ștefan Protopopescu, cele care sunt așezate chiar în interiorul Parcului Floreasca.
Cred că sunt extrem de puține blocuri construite chiar în interiorul unor parcuri emblematice ale Bucureștiului, și nu la marginea lor, așa cum cer toate reglementările urbanistice. Acestea șase sunt excepția, și explicația este mai simplă decât s-ar crede: clădirile au fost construite în anii 60, iar Parcul Floreasca s-a construit după ele și în jurul lor! (vezi pozele vechi de pe site-ul Uniunii Arhitecților din România) Le-au inclus într-o margine a parcului, mai precis spus, în partea cea mai înaltă, însă acestea sunt acum chiar în parc, nu în afara lui!
Frumosul cartier cu blocuri de 4 etaje dintre Beller și Calea Floreasca a fost construit 20 de ani mai târziu, între 1980-85. Toate sunt străzi frumoase. Înguste, cu sens unic, cu copaci comunitari maturi, câțiva chiar bătrâni, care ajung pe unele locuri să facă un tunel verde vara, când își unesc coroanele. Cea mai frumoasă e Aviator Protopopescu, desigur, fiind chiar la marginea Parcului Floreasca. Blocurile noi de pe Protopopescu au fost construite de pe partea...
Read moreNu l am vizitat de trei ani. Am găsit un parc părăsit! Și acum 3 ani am scris la ALPAB despre pericolele care pândesc, după fiecare aparat de joacă... Atunci au încercat o cartela care se vede și acum, dar nu s-a intervenit asa cum trebuie, a se vedea parcul Kiseleff. În Timișoara prefectul a putut solicita Gărzii de mediu sa verifice dacă este curat în parcuri, aici poate cei de la Garda ar fi trebuit sa preia activitatea de la Timișoara din inerție, dacă nu la sesizarea prefectului... Dar se poate autosesiza și ANPC... Deci, căpușele cred că sunt din abundență în iarba aceea netunsa, locul de joacă, murdar, dar în principal periculos pentru copii!!!
PS Cum a rezistat aici micul chiosc și în Kiseleff nu? Eu îl vad util, poate ar trebui adus la exigentele anului 2022, dar asta este altceva.
Am sa merg sa vad dacă vreo autoritate face ceva... cel mai bine ar fi ca voluntar ALPAB să îl închidă până remediază tot, ca să nu mai deranjeze instituția prefectului, Garda de mediu și ANPC. Dacă nu se autosesizează conducerea ALPAB, am sa scriu celor 3 instituții nominalizate... nu am uitat PMB-ul, dar ei sunt ocupați doar cu urbanismul, altceva nu mai știu de aproape doi ani, nu ca nu ar trebui și acolo să facă ceva.
Așteptăm!
Nu am...
Read more