Am studiat la disciplina design de produs. -La atelier aveam profesori 2 pictori care nu au făcut nici un design în viața lor, în primul an am desenat naturi statice și am făcut picturi. -Nu am avut ore de modelare 3D, am avut curs de AutoCAD 2D, însă softul nu era instalat în calculatoare, ni s-au dat niște foi pe care să le xeroxăm și după care să învățăm pentru examen. -Nu am făcut desen tehnic, în schimb am făcut perspectivă (desen proiectiv) care nu ajută la nimic. -Confuzii cu orarul și cu sălile unde se țin cursurile. -Materia ergonomie a fost defapt anatomie. -Pentru ora de sport ne trimiteau la o școală care avea sală de sport, universitatea neavând așa ceva. La vestiare era o hărmălaie, trebuia să așteptăm copiii să iasă. Dacă nu ai sală de sport atunci la ce mai ții oră de educație fizică? -Secretarele erau două isterizate, aveau o atitudine urâtă față de studenți și era un haos total la ele în birou. Fiul uneia dintre secretare era asistent la această “facultate”, nimic neașteptat. -Când am intrat eu, cei care nu au intrat au completat o cerere prin care își asumau plata taxei. Practic a intrat oricine, chiar și cei care nu au fost declarat admiși. -Intră tot felul de ciudați, când vezi pe stradă unul îmbrăcat ciudat sau neîngrijit poți fi sigur că este de la Universitatea de Arte. Unul dintre studenți s-a aruncat la metrou. -Nepotisme: copiii profesorilor, erau asistenți. -La proiectul de diplomă profesorii mai mult m-au băgat în ceață decât m-au ajutat. -La absolvire nu s-a organizat nici festivitate de absolvire, nici banchet. -Singurele lucruri bune au fost cursurile de Adobe Illustrator și Istoria designului. -Căminul UNARTE este o mizerie, plin de gândaci, cu apa caldă la program, noi eram 5 în cameră deși camerele erau de 4 persoane. Unul dintre studenți își așeza pe jos o saltea între paturi și dormea așa. În curtea căminului intră cine vrea, noaptea își fac apariția tot felul de dubioși. -Perspective după absolvire nu sunt, locurile de muncă în domeniul designului industrial în România sunt aproape inexistente. Poți găsi ceva pe la vreo fabrică de mobilă localizată la marginea orașului sau în vreun oraș mic. Iar acolo cel mai probabil salariile sunt mici, iar condițiile mizerabile. Dar dacă nu îți place să faci șifoniere altceva nu prea ai ce face. Iar pregătirea pe care o oferă această universitate nu este suficientă, eu după absolvire nu știam să proiectez nici măcar o noptieră. -Sunt universitati de design la Bucuresti (la Arte, Politehnica, Ion Mincu), Iasi, Cluj, Timisoara, Oradea, etc. Probabil ca intr-un an sunt cateva sute de studenti care termina la aceasta specializare. Datorita lipsei de oportunnitati, acestia accepta salarii foarte mici, piata fiind inundata de designeri care nu au ce sa faca. -Chiar daca ar fi cea mai buna universitate de design din lume tot nu ai ce sa faci dupa ce termini, pentru ca firmele nu lucreaza cu designeri, preferă arhitecți sau ingineri ori amatori pentru că ăștia cer cele mai mici salarii. -Freelancing-ul este aproape imposibil de practicat in Romania, oamenii nici nu stiu ce inseamna un designer de produs/designer industrial. Pe lângă aceasta ca freelancer ai nevoie de softuri pentru modelare 3D, calculator performant, contabilitate - astea costă. -După câțiva ani de la absolvire, în timp ce prieteni de-ai mei care studiaseră IT, marină, economie sau chiar arhitectură deja își cumpărau apartamente eu încă mă chinuiam să găsesc un job stabil. -Am prieteni în HR care mi-au spus că în 8 ani de zile nu au văzut nici un job în domeniul design industrial. Nici în Statele Unite nu există atâtea oportunități pe câte visează profesorii din universitatea asta. -Majoritatea celor care au terminat la această specializare s-au reprofilat. -Dacă vrei să faci o facultate calumea du-te la arhitectură sau inginerie mecanică decât să mergi la panarama asta de universitate. La cum arată lucrurile aceasta “facultate” ar trebui desființată.
Ne mai mirăm că nu avem nici o universitate în top 1000. Păi cu universități ca asta nici în top 5000 nu...
Read moreDaca citesti asta e un semn, nu da la UNArte.
A fost cea mai oribila experienta din viata mea. Stiu ca e posibil sa vada vreun fost profesor de al meu recenzia asta dar imi asum riscul. La inceput, auzi de la toata lumea ca e fabuloasa facultatea si ca nu stiu cine a studiat aici si i-a placut mult si mai auzi ca UNATC in schimb e absolut oribil si nici sa nu te gandesti sa aplici acolo. Daca cauti pe google FADD-ul iti apar poze cu orice alta cladire din Bucuresti inafara de cea in care chiar este construita, un fost grajd care arata ca o cladire parasita si te face in fiecare zi sa te gandesti ce faci cu viata ta. Odata intrat, te loveste realitatea situatiei. Ai vreo 40 de ore de curs si atelier pe saptamana, toata lumea are asteptari lipsite de empatie de la tine si toate cursurile tale sunt ceva depasit de ce ai ales defapt si te fac sa ti plangi in pumni in drum spre facultate zilnic. Dupa vine depresia, regretul, vinovatia, si realitatea sistemului corupt si outdated de educatie din tara noastra minunata. Niciodata nu te simti respectat ca student, si nu vei avea niciodata libertatea de exprimare ca artist, insa ti se va cere sa faci numai stilul artistic care ii place profesorului, sau altfel nu esti panotat. Am aplicat la Erasmus ca sa fug de facultatea asta macar un an si profesoara de la biroul Erasmus a falsificat o lista de rezultate si a publicat-o, facand pe toti studentii sa creada ca au intrat in tara in care si-au dorit cand ea, defapt, nici n-a trimis portofoliile la facultati inca. Rectorul a zis, si nu glumesc "studentii astia cu erasmusu lor, vor doar sa plece in strainatate si sa se distreze" si nu se ia nimic in serios. Fara sa mai continui, tot ce am de spus este nu face gresesile pe care le-am facut eu si gandeste-te de doua ori inainte de a...
Read moreI really love the interior court yard, is like going back in another time or exploring a new world... the...
Read more