The New "Saint Spyridon" Church — Attraction in Bucharest

Aceasta biserica, socotita cea mai mare biserica ortodoxa existenta in prezent in Bucuresti, se afla pe vechea artera Podul Serban Voda, la mica distanta, spre sud, de Piata Unirii. Dupa modernizarea Bulevardului Dimitrie Cantemir, altarul bisericii a ajuns sa participe prin prezenta sa impozanta, la frontul de vest al acestei axe a orasului. "Dar fiindca Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau si a locuit cu oamenii, tot crestinul este dator a zidi casa lui Dumnezeu, pe pamant. Pentru aceasta si robul lui Dumnezeu, domnitorul Tarii Romanesti, Scarlat Ghica, fiul Domnului Grigorie Ghica, vrand a mari numele lui Dumnezeu, cel in Treime inchinat si slavit, a zidit din temelie acest templu, in cinstea Sfantului Ierarh Spiridon, Arhiepiscopul Trimitundei, facatorul de minuni. Aceasta intreprindere s-a inceput in al doilea an al domniei sale, la anul 1767 si s-a sfarsit in a doua sa domnie, la anul 1768, 30 septembrie. Iar ca sa poata fi suficienta in toata frumusetea si buna credinta, s-a inzestrat cu fonduri si legate statornicesti de catre Domnul Alexandru Ghica, Fiul Domnului Grigorie Ghica, intaiul ctitor." Aceste frumoase cuvinte, daltuite in piatra pisaniei de la intrare constituie actul de nastere al acestui frumos asezamant. Aceasta ctitorie construita in vecinatatea istoricului Deal al Mitropoliei, unde parfumul istoriei, ce izvoraste la tot pasul se infrateste cu soaptele strabunilor, a dainuit pana in anul 1852. Nu se mai stie cat de mare a fost biserica si nici date despre clopotnita nu sunt, dar era manastire domneasca, dintre cele mai mari ale tarii. Atunci Marea Epitropie, cu aprobarea Domnitorului Barbu Stirbei si cu binecuvantarea Mitropolitului Nifon al Ungro Vlahiei, aseaza in locul celei dintai, temelia pe stalpi de stejar a acestei monumentale biserici, care, si astazi este cea mai spatioasa si mai impunatoare din capitala. Zidirea ei a durat din 1852 pana in 1858, iar sfintirea s-a facut la 8 noiembrie 1860, cu mare cinstire. Biserica este construita dupa un plan arhitectural deosebit - cu o turla centrala si doua turnuri in fata - avand dimensiunile: lungime 41 m., latime 14m., inaltime 38m. Stilul constructiei este gotic, in care predomina elemente de arta moldoveneasca. In interior sunt de semnalat coloane de marmura, vitralii colorate artistic, cu scene biblice si sfinti, executate la Viena. Pictura in ulei este executata folosind influente ale Renasterii, de ilustrul pictor Biserica sufera stricaciuni de-a lungul timpului, fiind grav deteriorata in urma cutremurului din 1940 si in urma bombardamentului din 1944. Prea fericitul Parinte Patriarh Justinian, care a fost intronizat la 6 iunie 1948 in aceasta biserica, in marea sa grija si ravna pentru sfintele lacasuri din Patriarhia Romana a luat-o sub directa sa ocrotire, devenind prin restaurarea ei ctitorul de vremuri noi al Catedralei Sf. Spiridon Nou. In anul 1954, dupa efectuarea tuturor lucrarilor de restaurare, a fost sfintita de Prea Fericitul Parinte Patriarh Justinian ai Romaniei si Chiril al Bulgariei, aflat in vizita in tara noastra si randuita a fi Paraclis Patriarhal (locul unde au loc hirotoniile episcopilor vicari, intronizari, vizite la nivel inalt bisericesc, sfintirea Sf.si Marelui Mir). In urma cutremurului din 1977, dar mai ales in urma lucrarii de constructie a metroului bucurestean, biserica sufera mari pagube, altarul comunist rupandu-se de aceasta, iar cum toate nu ar fi fost de ajuns, regimul comunist o trece pe lista bisericilor ce aveau sa fie daramate. A randuit Bunul Dumnezeu ca si acum, biserica sa fie salvata de la demolare prin purtarea de grija a Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, hirotonit intru arhiereu chiar aici, la 5 martie 1950, care a randuit ca biserica sa fie reparata si infrumusetata, sfintirea facandu-se...

"Dar fiindcă Dumnezeu a trimis pe Fiul Său și a locuit cu oamenii, tot creștinul este dator a zidi casa lui Dumnezeu, pe pământ. Pentru aceasta și robul lui Dumnezeu, domnitorul Țării Românești, Scarlat Ghica, fiul Domnului Grigorie Ghica, vrând a mări numele lui Dumnezeu, cel în Treime închinat si slăvit, a zidit din temelie acest templu, în cinstea Sfântului Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni. Această întreprindere s-a început în al doilea an al domniei sale, la anul 1767 și s-a sfârșit în a doua sa domnie, la anul 1768, 30 septembrie. Iar ca să poată fi suficientă în toată frumusețea și buna credintă, s-a înzestrat cu fonduri şi legate statornicești de către Domnul Alexandru Ghica, fiul Domnului Grigorie Ghica, întâiul ctitor.” – piatra pisaniei de la intrare, un adevărat certificat de naștere al bisericii...Biserica „Sfântul Spiridon-Nou“cu hramul „Sfântului Ierarh Spiridon, Arhiepiscopul Trimitundei" este socotită cea mai mare biserică ortodoxă existentă în prezent în București...construcția ei a început în 1766, fiind ctitorie a domnitorului Scarlat Ghica (1758-1761; 1765-1766) și a fiului său Alexandru Ghica (1766-1768)...ea a fost refăcută în 1858 de Mitropolitul Nifon și sfințită la 8 noiembrie 1860...biserica suferă stricăciuni de-a lungul timpului, fiind grav deteriorată în urma cutremurului din 1940 și în urma bombardamentelor din 1944...în timpul ÎPS Justinian au fost executate lucrări de restaurare...în anul 1954, după terminarea lucrărilor de restaurare, a fost sfințită de ÎPS Justinian al României si ÎPS Chiril al Bulgariei și rânduită a fi paraclis patriarhal (locul unde au loc hirotoniile episcopilor vicari, întronizările, vizitele la nivel înalt bisericesc, sfințirea Sfântului Mir)...în urma cutremurului din 1977, dar mai ales în urma lucrării de construcție a metroului bucureștean, biserica suferă mari pagube și în plus regimul comunist o trece pe lista bisericilor ce aveau să fie dărâmate...biserica este și de această dată salvată de ÎPS Teoctist (hirotonit chiar aici, la 5 martie 1950), care rânduiește ca biserica să fie reparată și înfrumusețată, sfințirea făcându-se în anul 1990...biserica „Sfântul Spiridon Nou“ se află pe Bulevardul Dimitrie Cantemir, în zona Piața Unirii...biserica este construită după un plan arhitectural deosebit, cu o turlă centrală si două turnuri în față...are 41 de metri în lungime, 14 de metri în lățime și 38 de metri în înălțime...stilul construcției este gotic, cu elemente de artă moldovenească...în interior sunt de semnalat coloane de marmură, vitralii colorate artistic, cu scene biblice si sfinți, executate la Viena...în picturile executate de Gheorghe Tattarescu în 1862 se pot observa influențe ale Renașterii...necropolă domnească, biserica adăpostește în peretele dinspre sud mormintele domnitorilor Scarlat Ghica, C. Hangerli (1797-1799) al cărui sfârșit a reprezentat o pagină sângeroasă din istoria țării, fiind decapitat de trimisul sultanului, și Al. Șuțu (1806: 1818-1821), mort în ajunul declanșării uriașei mișcări condusă de Tudor Vladimirescu...în biserică se află de asemenea moaște ale Sfântului Spiridon, iar locașul constituie un adevărat magnet pentru locuitorii din zonă și din alte colțuri ale orașului, aici desfășurându-se pe lângă slujbele obișnuite și alte activități cu caracter religios, cum sunt concertele închinate marilor...

La începutul existenței sale sfântul lăcaș era cunoscut ca „Biserica Ghiculeștilor din latura Bucureștiului”, sau ca „Mănăstirea Banului Mare, adică a lui Dumitrake Ghica”. Orășenii i-au mai zis și Biserica „Sfântul Spiridon” - Nou, ca să o deosebească de un alt așezământ cu același hram, situat în apropiere. Locul în care a fost construită Biserica „Sfântul Spiridon” - Nou era situat, în secolul al XVIII-lea, în afara orașului, pe „ulița Șerban-Vodă”. Se mai numea și Podul lui Şerban Vodă care în acea vreme era un drum ce ducea spre Giurgiu. Pe aici veneau trimișii sultanului și alți oameni de seamă de la Constantinopol, precum și domnitorii români după ce erau numiți de Înalta Poartă.Acest drum se întindea pe locurile mahalalei numită Slobozia Domnească, unde locuiau boieri mari și negustori de vază. Tot aici, multe biserici și mănăstiri din București și din jurul orașului aveau case, prăvălii, pivnițe și locuri virane. După construirea Bisericii „Sfântul Spiridon” - Nou, în jurul său s-a format mahalaua cu același nume, care avea 40 de case la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Primul ctitor al sfântului lăcaș, Scarlat Ghica, era fiul voievodului Grigorie Ghica al II-lea, cel care a întemeiat Biserica și Spitalul Sfântul Pantelimon. Scarlat Ghica a fost domnitor al Moldovei, între anii 1757 și 1758, iar pe tronul Țării Românești a urcat de două ori, prima dată între 1758 și 1761, iar a doua oară între 1765 și 1766. În această ultimă domnie, a început să zidească Biserica „Sfântul Spiridon” – Nou. Însă nu a mai apucat s-o vadă terminată, deoarece în toamna anului 1766 s-a dus să vadă urmările puternicului incendiu din București, iar atunci s-a îmbolnăvit, fiind înmormântat în biserica pe care el a ctitorit-o. Fiul și urmașul său la tron, Alexandru Scarlat Ghica, domnitor între anii 1766 și 1768, a luat unele măsuri de prevenire a incendiilor, stabilind reguli pentru clădirea caselor și prăvăliilor. De asemenea, el a considerat finalizarea lucrărilor de construire a sfântului lăcaș, pe care le începuse tatăl său. Astfel, între anii 1767 și 1768, biserica a fost zidită și apoi închinată Sfântului Spiridon al Trimitundei și Sfântului...