"Matthias Rex" Monument — Attraction in Cluj Metropolitan Area

The Hungarian authorities decided, in 1894, to raise a bronze statue in the memory of Matthias Corvinus, to commemorate 450 years from his birth and 400 years from his death. Born in Cluj, Matthias Corvinus was the second son of the Romanian leader Ioan (John) of Hunedoara, former king of Hungary, and Elisabeta Szilagy. The name "Corvin" derives from his heraldinc bearings, displaying a raven (corvus, in latin). Matei ruled Hungary between 1458, when he was made a king at the age of 15, until 1490. Yet he was crowned later, in 1464. In 1485, he and his army reached Vienna, and established there the capital city of his kingdom. Known as a reputed and feared fighter against the Ottomans, Matthias Corvinus also contributed to a great extent to the prosperity of his town helping at the (re)construction of many churches (including St. Michael's Cathedral) and granting the citizens many economic privileges. The statue was designed by Fadrusz Janos, whose work of art won the Great prize of the Paris World Exhibition, in 1900. Unveiled in 1902, it was inaugurated as the statue of "Matthias, king of Hungary". The majestic statue is 12 meters high and covers 20 square meters. The composition centers on the equestrian statue in front of which a few historical characters are rendering homage: the old army leader Blasiu Magyar, the governor of Timisoara, Pavel Chinezu, the Hungarian viceroy Stephen Zapolyai and the Transylvanian voivode Stephen Bathory.

The statue was restored and inaugurated in 2011, in a joined financial contribution of the Goverments of Romania...

Ansamblul monumental Matia Corvin, alcătuit din cinci statui reprezentându-i pe regele Matia (ecvestru) și pe cei patru generali ai săi, a fost dezvelită în anul 1902 în Piața Mare a Clujului. Macheta lucrării, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a obținut în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Monumentul clujean a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului.

Ansamblul este clasificat ca monument istoric în Lista monumentelor istorice sub denumirea Statuia ecvestră a lui Matia Corvinși codul CJ-III-m-A-07819. Ideea înălțării la Cluj a unei statui a lui Matia Corvin datează încă din 1882, an în care Consiliul Legislativ Orășenesc Cluj a stabilit executarea unui monument în cinstea marelui fiu al orașului. Macheta lui János Fadrusz a fost aprobată în unanimitate de autoritățile locale în anul 1894. Arhitectul Lajos Pákey a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetății Clujului. Statuia ecvestră a lui Matia Corvin se remarcă prin poziționarea tuturor celor patru copite ale calului pe sol, ceea ce, conform tradiției, înseamnă că personajul aflat pe cal a murit de moarte naturală, și nu în luptă.

Monumentul a fost finanțat prin subscripții publice. Costurile mari ale realizării monumentului au întârziat inaugurarea, astfel că festivitățile au avut loc abia în 12 octombrie 1902. Statuile din bronz ale lui Matia Corvin și ale celor patru comandanți au fost aduse cu trenul de la Budapesta și transportate pe șinele unei vechi linii de tramvai cu cai până în centrul Clujului, unde au fost amplasate pe soclul din piatră. Pentru a rămâne în memoria Clujului, János Fadrusza dat chipul său uneia dintre personalitățile din bronz care-l străjuiesc pe regele Matia, anume generalului Ștefan Báthory.

În anul 1919 au existat demersuri pentru înlăturarea sau mutarea monumentului, considerat ca un relict al naționalismului maghiar. Istoricul Nicolae Iorga a găsit soluția salvării monumentului, prin evidențierea originii române a regelui Matia pe o plăcuță trilingvă amplasată pe latura nordică a postamentului.[2] În anul 1940 inscripția respectivă a fost îndepărtată. În anul 1992primarul Gheorghe Funar a dispus amplasarea citatului din Nicolae Iorga pe soclul statuii, pe latura sudică, la fațadă. Cu ocazia restaurării monumentului în anul 2010 plăcuța cu citatul respectiv a fost mai întâi înlăturată complet, apoi așezată pe postament în data de 23 mai2011.[3] În contextul unor plângeri penale legate de amplasarea neautorizată a plăcuței, membrii Grupului de Inițiativă Bolyai au lipit în data de 18 iulie 2011 peste plăcuța neautorizată un text care evidențiază colaborarea ungaro-moldoveană pe frontul antiotoman, concretizată în Victoria de la Vaslui din 1475, text îndepărtat la scurt timp, în favoarea plăcuței cu referire la confruntarea ungaro-moldoveană de la Baia, din 1467.[4]

Ansamblul monumental Matia Corvin a fost restaurat între anii 2010-2011, acțiune finanțată de ministerele culturii din Româniași Ungaria. Conducătorul artistic al restaurării a fost...

Piața Unirii din centrul orașului Cluj-Napoca este dominată de grupul statuar Matia Corvin (în ungurește: Mátyás király emlékmű) situat în fața bisericii romano-catolice Sfântul Mihail ridicată la sfârșitul secolului XIV în stil gotic. Grupul statuar este lucrarea renumitului sculptor Fadrusz János care a și dat chipul său (autoportret) personajului Ștefan Báthory situat jos, în dreapta. O machetă a acestui monument a primit medalia de aur la Expoziția Mondială de la Paris din 1900. Piatra de temelie a acestui monument istoric a fost pusă în 1896, la o mie de ani de la descălecarea maghiarilor în Pannonia, iar dezvelirea a avut loc, în prezența unor importante oficialități habsburgice și maghiare, pe 12 octombrie 1902. Monumentul îl reprezintă pe regele Matia Corvin, într-o poziție dârză, călare pe un soclu reprezentând un bastion al Cetății Clujului, la bază fiind patru din comandanții săi care îi prezintă omagiul. Aceștia, de la stânga la dreapta, sunt: Blasius Magyar (comandantul trupelor de mercenari, „Armata Neagră”), Paul Chinezu (comite de Timiș), Ștefan Zápolya (viceregele Ungariei și comandantul Cetății Zips) și Ștefan Báthory (voievodul Transilvaniei). Matia Corvin, având ascendență românească (tată său a fost marele luptător antiotoman Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, guvernator și regent al Ungariei) a fost unul din marii regi ai Ungariei (1458–1490), pe timpul său Ungaria având cea mai mare extindere din istorie. După unirea Transilvaniei cu România, divergențele naționaliste au afectat monumentul în mai multe rânduri, cele mai importante regăsindu-se în schimbarea inscripției de pe soclul monumentului, astfel: „Mátyás Király” (1902-1918, în ungurește), „Matei Corvinul” (1918-1940, în românește), „Mátyás Király” (1940-1944, în ungurește) și în final un compromis, „Mathias Rex” (după 1944, până în prezent, în latină). Disensiunile naționaliste s-au atenuat mai ales după restaurarea din anii 2010-2011, finanțată de ministerele culturii din România și Ungaria. În spatele monumentului putem vizita biserica „Sfântul Mihail” în care Matia Corvin a fost botezat pe 24 februarie 1443 după numele Sfântului apostol Matia (și nu după cel al lui Matei Evanghelistul) și în care se găsește și o altă lucrare a sculptorului Fadrusz János și anume statuia...